Acasa Protectia-muncii Servicii Galerie foto Legislatie Portofoliu Angajari Forum Contact
 
 

HOTARĀRE
privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea
Legii securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006

Īn temeiul art. 108 din Constitutia Romāniei, republicata, si al art. 51 alin. (1) lit. a) din Legea securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006,

Guvernul Romāniei adopta prezenta hotarāre.

Articol Unic. - Se aproba Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii securitatii si sanatatii īn munca nr. 319/2006, prevazute īn anexa care face parte integranta din prezenta hotarāre.



PRIM-MINISTRU

CALIN POPESCU-TARICEANU

ANEXA

NORME METODOLOGICE
pentru aplicarea Legii securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006


CAPITOLUL I

Dispozitii generale


Art. 1 Prezentele norme metodologice stabilesc modul de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006.

Art. 2 Īn sensul prezentelor norme, termenii si expresiile de mai jos au urmatorul īnteles:
1. autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca - reprezinta asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca;
2. serviciu intern de prevenire si protectie - reprezinta totalitatea resurselor materiale si umane alocate pentru efectuarea activitatilor de prevenire si protectie īn īntreprindere si/sau unitate;
3. comitet de securitate si sanatate īn munca - este organul paritar constituit la nivelul angajatorului, īn vederea participarii si consultarii periodice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, īn conformitate cu art.18 alin.(1)-(3) din Legea securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006;
4. zone cu risc ridicat si specific - sunt acele zone din cadrul īntreprinderii si/sau unitatii īn care au fost identificate riscuri ce pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile respectiv, deces sau invaliditate;
5. accident care produce incapacitate temporara de munca (ITM) - accident care produce incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile calendaristice consecutive, confirmata prin certificat medical fiind ca urmare a accidentului suferit;
6. accident care produce invaliditate (INV) - accident care produce invaliditate confirmata prin decizie de īncadrare īntr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale īn drept;
7. accident mortal (D) accident īn urma caruia se produce decesul accidentatului confirmat, imediat sau dupa un interval de timp, īn baza unui act medico-legal;
8. accident colectiv accidentul īn care au fost accidentate cel putin trei persoane, īn acelasi timp si din aceleasi cauze, īn cadrul aceluiasi eveniment;
9. accident de munca de circulatie - accident survenit īn timpul circulatiei pe drumurile publice sau generat de traficul rutier, daca persoana vatamata se afla īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu;
10. accident de munca de traseu:
a) accident survenit īn timpul si pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la domiciliu si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
b) accident survenit pe perioada pauzei reglementare de masa īn locuri organizate de angajator, pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde ia masa si invers, si care a antrenat vatamarea sau decesul;
c) accident survenit pe traseul normal al deplasarii de la locul de munca la locul unde īsi īncaseaza salariul si invers si care a antrenat vatamarea sau decesul;
11. accident īn afara muncii accident care nu īndeplineste conditiile prevazute de prevederile art. 5 lit. g) si art. 30 din Legea nr. 319/2006;
12. invaliditate - pierdere partiala sau totala a capacitatii de munca, confirmata prin decizie de īncadrare īntr-un grad de invaliditate, emisa de organele medicale īn drept;
13. invaliditate evidenta pierdere a capacitatii de munca datorata unor vatamari evidente, cum ar fi un brat smuls din umar, produse īn urma unui eveniment, pāna la emiterea deciziei de īncadrare īntr-un grad de invaliditate de catre organele medicale īn drept;
14. intoxicatie acuta profesionala - stare patologica aparuta brusc, ca urmare a expunerii organismului la noxe existente la locul de munca;
15. īndatoriri de serviciu - sarcini profesionale stabilite īn: contractul individual de munca, regulamentele de ordine interioara, regulamentele de organizare si functionare, fisa postului, deciziile scrise, dispozitiile scrise sau verbale ale conducatorului direct sau ale sefilor ierarhici ai acestuia;
16. comunicare - procedura prin care angajatorul comunica producerea unui eveniment, de īndata, autoritatilor prevazute la art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006;
17. evidenta procedura prin care se stabilesc mijloacele si modalitatile de pastrare a informatiilor referitoare la evenimentele produse;
18. cercetare a bolilor profesionale procedura efectuata īn mod sistematic, cu scopul de a stabili caracterul de profesionalitate a bolii semnalate;
19. semnalare a bolilor profesionale - procedura prin care se indica pentru prima oara faptul ca o boala ar putea fi profesionala;
20. declarare a bolilor profesionale - procedura prin care se transmit informatii referitoare la bolile profesionale īnregistrate, de angajator, la Centrul national de coordonare metodologica Bucuresti si la Centrul de Calcul si statistica sanitara Bucuresti.


CAPITOLUL II

Autorizarea functionarii
din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca

Sectiunea 1

Prevederi generale


Art. 3 Prezentul capitol stabileste procedura de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca.

Art. 4 Nu se supun procedurii prevazute la art.1 persoanele fizice, asociatiile familiale si persoanele juridice pentru care autorizarea functionarii s-a efectuat īn temeiul Legii nr.359/2004 privind simplificarea formalitatilor la īnregistrarea īn registrul comertului a persoanelor fizice, asociatiilor familiale si persoanelor juridice, īnregistrarea fiscala a acestora, precum si la autorizarea functionarii persoanelor juridice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 5 Asumarea de catre angajator a responsabilitatii privind legalitatea desfasurarii activitatii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca se face pentru activitatile care se desfasoara la sediul social, la sediile secundare sau īn afara acestora.


Sectiunea a 2-a

Procedura de autorizare a functionarii din punct de vedere
al securitatii si sanatatii īn munca

Art. 6 Procedura de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca se face pe baza declaratiei pe propria raspundere se desfasoara prin inspectoratele teritoriale de munca, īn a caror raza teritoriala angajatorul īsi desfasoara activitatea.

Art. 7 (1) Īn vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca, angajatorul are obligatia sa depuna la inspectoratul teritorial de munca o cerere, completata īn doua exemplare, semnate īn original de catre angajator, conform modelului prezentat īn anexa nr.1.
(2) Cererea prevazuta la alin.(1) va fi īnsotita de urmatoarele:
a) copii de pe actele de īnfiintare;
b) declaratia-tip pe propria raspundere, conform modelului prezentat īn anexa nr.2, din care rezulta ca, pentru activitatile declarate, sunt īndeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca.
c) Pentru actele depuse īn sustinerea cererii se va completa opisul, prezentat īn anexa nr.1.

Art. 8 Īn vederea autorizarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca, inspectoratele teritoriale de munca procedeaza dupa cum urmeaza:
a) īnregistreaza cererile de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca;
b) verifica actele depuse īn sustinerea acestora, precum si declaratiile-tip prevazute la art.6;
c) completeaza si emite certificatul constatator, conform modelului prezentat īn anexa nr.3;
d) asigura evidenta certificatelor constatatoare eliberate, conform modelului prezentat īn anexa nr.4;
e) asigura arhivarea documentatiei īn baza careia s-au emis certificatele constatatoare.

Art. 9 Termenul de eliberare a certificatului constatator este de 5 zile lucratoare, calculat de la data īnregistrarii cererii.

Art. 10 Certificatul constatator, emis īn baza declaratiei pe propria raspundere, da dreptul angajatorilor sa desfasoare activitatile pentru care au obtinut certificatul.

Art. 11 (1) Īn cazul īn care constata abateri de la respectarea prevederilor legale din domeniul securitatii si sanatatii īn munca, inspectorul de munca sisteaza activitatea si propune inspectoratului teritorial de munca īnscrierea mentiunii īn certificatul constatator.
(2) Inspectoratul teritorial de munca mentioneaza sistarea activitatii prevazuta la alin.(1) īn certificatul constatator.

Art. 12 (1) Īn situatia prevazuta la art. 11 , angajatorul poate relua procedura de autorizare, numai dupa ce a remediat deficientele care au condus la sistarea activitatii.
(2) La reluarea procedurii de autorizare a functionarii din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca, cererea va fi īnsotita de certificatul constatator eliberat initial, īn original.
(3) Inspectoratul teritorial de munca va mentiona īn certificatul constatator data reluarii activitatii.


CAPITOLUL III

Servicii de prevenire si protectie


Sectiunea 1

Prevederi generale


Art. 13 Prezentul capitol stabileste cerintele minime pentru activitatile de prevenire a riscurilor profesionale din īntreprindere si/sau unitate si protectia lucratorilor la locul de munca, formarea īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, organizarea activitatilor de prevenire si protectie īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii, a serviciilor externe de prevenire si protectie, stabilirea criteriilor de evaluare si a procedurii de abilitare a serviciilor externe, precum si reglementarea statutului de reprezentant al lucratorilor cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca.

Art. 14 Angajatorul trebuie sa asigure planificarea, organizarea si mijloacele necesare activitatii de prevenire si protectie īn unitatea si/sau īntreprinderea sa.


Sectiunea a 2-a

Organizarea activitatilor de prevenire si protectie

Art. 15 Organizarea activitatilor de prevenire si protectie este realizata de catre angajator, īn urmatoarele moduri:
a) prin asumarea de catre angajator a atributiilor pentru realizarea masurilor prevazute de Legea nr.319/2006;
b) desemnarea unuia sau mai multor lucratori pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie;
c) īnfiintarea unui serviciu intern de prevenire si protectie;
d) apelarea la servicii externe de prevenire si protectie.

Art. 20 (1) Activitatile de prevenire si protectie desfasurate, prin modalitatile prevazute la art. 15 , īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii sunt urmatoarele:
1. identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor;
2. elaborarea si actualizarea planului de prevenire si protectie;
3. elaborarea de instructiuni proprii, pentru completarea si/sau aplicarea reglementarilor de securitate si sanatate īn munca tinānd seama de particularitatile activitatilor si ale unitatii/īntreprinderii, precum si ale locurilor de munca/posturilor de lucru;
4. propunerea atributiilor si raspunderilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, ce revin lucratorilor, corespunzator functiilor exercitate, care se consemneaza īn fisa postului, cu aprobarea angajatorului;
5. verificarea cunoasterii si aplicarii, de catre toti lucratorii, a masurilor prevazute īn planul de prevenire si protectie, precum si a atributiilor si responsabilitatilor ce le revin īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, stabilite prin fisa postului;
6. īntocmirea unui necesar de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire a lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca;
7. elaborarea tematicii pentru toate fazele de instruire, stabilirea periodicitatii adecvate pentru fiecare loc de munca, asigurarea informarii si instruirii lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, si verificarea cunoasterii si aplicarii de catre lucratori a informatiilor primite;
8. elaborarea programului de instruire-testare la nivelul īntreprinderii si/ sau unitatii;
9. asigurarea īntocmirii planului de actiune īn caz de pericol grav si iminent, conform prevederilor Capitolul Vi din prezentele norme metodologice si asigurarea ca toti lucratorii sa fie instruiti pentru aplicarea lui;
10. evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazute īn Capitolul Vi din prezentele norme metodologice;
11. stabilirea zonelor care necesita semnalizare de securitate si sanatate īn munca, stabilirea tipului de semnalizare necesar, si amplasarea conform prevederilor Hotarārii Guvernului nr.971/2006 privind cerintele minime pentru semnalizarea de securitate si/sau sanatate la locul de munca;
12. evidenta meseriilor si a profesiilor, prevazute de legislatia specifica, pentru care este necesara autorizarea exercitarii lor;
13. evidenta posturilor de lucru care necesita examene medicale suplimentare;
14. evidenta posturilor de lucru care, la recomandarea medicului de medicina muncii, necesita testarea aptitudinilor si/sau control psihologic periodic;
15. monitorizarea functionarii sistemelor si dispozitivelor de protectie, a aparaturii de masura si control, precum si a instalatiilor de ventilare sau a altor instalatii pentru controlul noxelor īn mediul de munca;
16. verificarea starii de functionare a sistemelor de alarmare, avertizare, semnalizare de urgenta, precum si a sistemelor de siguranta;
17. informarea angajatorului, īn scris, asupra deficientelor constatate īn timpul controalelor efectuate la locul de munca si propunerea de masuri de prevenire si protectie;
18. īntocmirea rapoartelor si/sau a listelor prevazute de hotarārile Guvernului elaborate īn temeiul art.51 alin.(2) lit.b) din Legea securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006, inclusiv cele referitoare la azbest, vibratii, zgomot si santiere temporare si mobile;
19. evidenta echipamentelor de munca si urmarirea ca verificarile periodice si, daca este cazul, īncercarile periodice ale echipamentelor de munca sa fie efectuate de persoane competente, conform prevederilor din Hotarārea Guvernului pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor care utilizeaza la locul de munca echipamente de munca;
20. identificarea echipamentelor individuale de protectie necesare pentru posturile de lucru din īntreprindere si īntocmirea necesarului de dotare a lucratorilor cu echipament individual de protectie conform prevederilor din Hotarārea Guvernului nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
21. urmarirea īntretinerii, manipularii si depozitarii adecvate a echipamentelor individuale de protectie si a īnlocuirii lor la termenele stabilite, precum si īn celelalte situatii prevazute de Hotarārea Guvernului nr.1048/2006 privind cerintele minime de securitate si sanatate pentru utilizarea de catre lucratori a echipamentelor individuale de protectie la locul de munca;
22. participarea la cercetarea evenimentelor conform competentelor prevazute la Capitolul Vii din prezentele norme;
23. īntocmirea evidentelor conform competentelor prevazute la Capitolul Vii din prezentele norme;
24. elaborarea rapoartelor privind accidentele de munca suferite de lucratorii din īntreprindere si/sau unitate, īn conformitate cu prevederile art.12 alin.(1) lit.d) din Legea nr.319/2006;
25. urmarirea realizarii masurilor dispuse de catre inspectorii de munca, cu prilejul vizitelor de control si al cercetarii evenimentelor;
26. colaborarea cu lucratorii si/sau reprezentantii lucratorilor, serviciile externe de prevenire si protectie, medicul de medicina muncii, īn vederea coordonarii masurilor de prevenire si protectie;
27. colaborarea cu lucratorii desemnati/serviciile interne/serviciile externe ai/ale altor angajatori, īn situatia īn care mai multi angajatori īsi desfasoara activitatea īn acelasi loc de munca;
28. urmarirea actualizarii planului de avertizare, planului de protectie si prevenire, si al planului de evacuare;
29. propunerea de sanctiuni si stimulente pentru lucratori, pe criteriul īndeplinirii atributiilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca;
30. propunerea de clauze privind securitatea si sanatatea īn munca la īncheierea contractelor de prestari servicii cu alti angajatori, inclusiv la cele īncheiate cu angajatori straini;
31. īntocmirea unui necesar de mijloace materiale pentru desfasurarea acestor activitati.

(2) Activitatile legate de supravegherea starii de sanatate a lucratorilor se vor efectua īn conformitate cu prevederile Capitolului V din Legea nr.319/2006.

Art. 21 (1) Īn cazul īntreprinderilor cu pāna la 9 lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca, daca se īndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate īn cadrul īntreprinderii nu sunt cele prevazute īn anexa nr.5;
b) angajatorul īsi desfasoara activitatea profesionala īn mod efectiv si cu regularitate īn īntreprindere si/sau unitate;
c) angajatorul īndeplineste cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.
(2) Īn situatia īn care nu sunt īndeplinite conditiile de la alin.(1) angajatorul trebuie sa desemneze un lucrator conform prevederilor din Sectiunea a 3-a a prezentului capitol si/sau sa apeleze la servicii externe.
(3) Īn situatia īn care sunt īndeplinite conditiile de la alin.(1) dar angajatorul nu realizeaza īn totalitate activitatile de prevenire si protectie, pentru activitatile pe care nu le realizeaza trebuie sa apeleze la servicii externe.

Art. 22 (1) Īn cazul īntreprinderilor care au īntre 10 si 49 de lucratori, inclusiv, angajatorul poate efectua activitatile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca, daca se īndeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatile desfasurate īn cadrul īntreprinderii nu sunt cele prevazute īn anexa nr.5;
b) riscurile identificate nu pot genera accidente sau boli profesionale cu consecinte grave, ireversibile, respectiv deces sau invaliditate;
c) angajatorul īsi desfasoara activitatea profesionala īn mod efectiv si cu regularitate īn īntreprindere si/sau unitate;
d) angajatorul īndeplineste cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare cel putin nivelului de baza conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.
(2) Īn situatia īn care nu sunt īndeplinite conditiile de la alin.(1) angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, conform prevederilor din Sectiunea a 3-a a prezentului capitol, sau poate organiza serviciul intern de prevenire si protectie, conform prevederilor din Sectiunea a 4-a a prezentului capitol, si/sau sa apeleze la servicii externe.
(3) Īn situatia īn care sunt īndeplinite conditiile de la alin.(1) dar angajatorul, lucratorii desemnati sau serviciul intern nu realizeaza īn totalitate activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 20 , angajatorul trebuie sa apeleze la servicii externe.

Art. 23 (1) Īn cazul īntreprinderilor si/sau unitatilor īntre 50 si 149 de lucratori angajatorul trebuie sa desemneze unul sau mai multi lucratori, sau sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie din cadrul īntreprinderii.
(2) Īn cazul īntreprinderilor si/sau unitatilor prevazute la alin.(1) care desfasoara activitati dintre cele prevazute īn anexa nr.1, angajatorul trebuie sa organizeze serviciu intern de prevenire si protectie.
(3) Īn cazul īn care lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie nu au capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 20 , angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau multe servicii externe;

Art. 24 (1) Īn cazul īntreprinderilor si/sau unitatilor care au peste 150 de lucratori angajatorul trebuie sa organizeze serviciul intern de prevenire si protectie.
(2) Īn cazul īn care serviciul intern de prevenire si protectie nu are capacitatile si aptitudinile necesare pentru efectuarea tuturor activitatilor de prevenire si protectie prevazute la art. 20 , angajatorul trebuie sa apeleze la unul sau multe servicii externe.

Sectiunea a 3-a

Lucratori desemnati

Art. 25 (1) Desemnarea nominala a lucratorului/lucratorilor pentru a se ocupa de activitatile de prevenire si protectie se face prin decizie a angajatorului.
(2) Angajatorul va consemna īn fisa postului activitatile de prevenire si protectie pe care lucratorul desemnat are capacitatea, timpul necesar si mijloacele adecvate sa le efectueze.

Art. 26 Pentru a putea sa desfasoare activitatile de prevenire si protectie, lucratorul desemnat trebuie sa īndeplineasca cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare cel putin nivelului mediu, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.

Art. 27 (1) Angajatorul va stabili numarul de lucratori desemnati īn functie de marimea īntreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate si timpul necesar pentru ca lucratorii desemnati sa poata desfasura activitatile de prevenire si protectie conform fisei postului.


Sectiunea a 4-a

Serviciile interne de prevenire si protectie

Art. 28 (1) Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care īndeplinesc cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.
(2) Conducatorul serviciului de prevenire si protectie trebuie sa īndeplineasca cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.

Art. 29 (1) Serviciul intern de prevenire si protectie se organizeaza īn subordinea directa a angajatorului ca o structura distincta.
(2) Lucratorii din cadrul serviciului intern de prevenire si protectie trebuie sa desfasoare numai activitati de prevenire si protectie si cel mult activitati complementare cum ar fi: prevenirea si stingerea incendiilor si protectia mediului.
(3) Angajatorul va consemna īn Regulamentul intern activitatile de prevenire si protectie pentru efectuarea carora serviciul intern de prevenire si protectie are capacitate si mijloace adecvate.

Art. 30 Serviciul intern de prevenire si protectie trebuie sa aiba la dispozitie resursele materiale si umane necesare pentru īndeplinirea activitatilor de prevenire si protectie desfasurate īn īntreprindere.

Art. 31 (1) Angajatorul va stabili structura serviciului intern de prevenire si protectie īn functie de marimea īntreprinderii si/sau unitatii, si/sau riscurile la care sunt expusi lucratorii, precum si de distributia acestora īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii.
(2) Angajatorul trebuie sa asigure mijloacele adecvate pentru ca serviciului intern de prevenire si protectie sa poata desfasura activitatile specifice.
(3) Cānd angajatorul īsi desfasoara activitatea īn mai multe puncte de lucru, serviciul de prevenire si protectie trebuie sa fie organizat astfel īncāt sa se asigure īn mod corespunzator desfasurarea activitatilor specifice.
(4) Īn situatia īn care activitatea de prevenire si protectie este asigurata prin mai multe servicii interne, acestea vor actiona coordonat pentru asigurarea eficientei activitatii.

Art. 32 Serviciul intern de prevenire si protectie poate sa asigure si supravegherea medicala, daca dispune de personal cu capacitate profesionala si de mijloace materiale adecvate.

Sectiunea a 5-a

Servicii externe de prevenire si protectie

Art. 33 Serviciul extern de prevenire si protectie asigura, pe baza de contract, activitatile de prevenire si protectie sau consultanta īn domeniu.

Art. 34 Angajatorul apeleaza la serviciile externe cu respectarea prevederilor art.18 alin.(3) lit.d) din Legea nr.319/2006.

Art. 35 Serviciul extern trebuie sa aiba acces la toate informatiile necesare desfasurarii activitatii de prevenire si protectie.

Art. 36 Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa īndeplineasca urmatoarele cerinte:
a) sa dispuna de personal cu capacitate profesionala adecvata si de mijloacele materiale necesare pentru a-si desfasura activitatea;
b) sa fie abilitat de Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, īn conformitate cu procedura stabilita īn Sectiunea a 6-a a prezentului capitol.

Art. 37 (1) Serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa fie format din lucratori care īndeplinesc cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului mediu si/sau superior, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol si, dupa caz, alti lucratori care pot desfasura activitati auxiliare.
(2) Conducatorul serviciului extern de prevenire si protectie trebuie sa īndeplineasca cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.
(3) Īn cazul īn care serviciul extern de prevenire si protectie este format dintr-o singura persoana, aceasta trebuie sa īndeplineasca cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului superior, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.


Art. 38 (1) Contractul īncheiat īntre angajator si un serviciul extern de prevenire si protectie trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele:
a) activitatile de prevenire si protectie care vor fi desfasurate de catre serviciul extern de prevenire si protectie;
b) modul de colaborare cu lucratorii desemnati/serviciul intern de prevenire si protectie si/sau cu alte servicii externe de prevenire si protectie;
c) clauze privind solutionarea litigiilor aparute īntre parti.

Art. 39 (1) Serviciul extern are obligatia sa transmita Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia īsi are sediul o copie dupa certificatul de abilitare, īn termen de 10 zile de la data primirii acestuia.
(2) Serviciul extern trebuie sa īntocmeasca, īn doua exemplare, un raport de activitate semestrial, conform modelului din anexa nr.10.
(3) Rapoartele vor fi īnaintate Inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia īsi are sediul serviciul extern.
(4) Inspectoratul va analiza si aviza rapoartele de activitate, va restitui un exemplar serviciului extern si un exemplar īl va arhiva.


Sectiunea a 6-a

Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie

Art. 40 Abilitarea serviciilor externe de prevenire si protectie se efectueaza conform procedurii prevazute de prezenta sectiune, elaborata cu respectarea prevederilor art.9 alin.(1) lit.b) si alin.(5), precum si prevederile art.45 alin.(2), lit.e) din Legea nr.319/2006.

Art. 41 (1) Serviciile externe de prevenire si protectie pot sa-si desfasoare activitatea numai dupa obtinerea Certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, denumit īn continuare Certificat de abilitare, emis de Directia de munca, solidaritate sociala si familie teritoriala.
(2) Īn cadrul Directiilor de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale se constituie, prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei, Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, denumita īn continuare Comisia de abilitare si avizare.
(3) Membrii comisiei prevazute la alin.(2) vor fi:
a) directorul executiv al Directiei de munca, solidaritate sociala si familie;
b) inspectorul sef adjunct securitate si sanatate īn munca al inspectoratului teritorial de munca;
c) conducatorul structurii asiguratorului pentru accidente de munca si boli profesionale de la nivel teritorial;
d) reprezentantul nominalizat de Comisia de autorizare judeteana īnfiintata de Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor.
(4) Presedintele Comisiei de abilitare si avizare este directorul executiv al Directiei de munca, solidaritate sociala si familie teritoriale.
(5) Secretariatul comisiei este asigurat de Directia de munca, solidaritate sociala si familie teritoriala.

Art. 42 Īn vederea abilitarii pentru activitatile de prevenire si protectie prevazute la art. 20 solicitantii vor transmite un dosar care va cuprinde urmatoarele documente:
a) cerere de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie, conform modelului prezentat īn anexa nr.8;
b) copie dupa certificatul de īnregistrare īn Registrul comertului si, dupa caz, copie dupa actul constitutiv;
c) copii dupa documentele care atesta pregatirea profesionala si nivelul de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, conform prevederilor art. 36 si art. 37 ;
d) curriculum vitae pentru personalul care va desfasura activitatile de prevenire si protectie;
e) documente care atesta experienta de cel putin 5 ani īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca pentru personalul care va desfasura activitatile de prevenire si protectie;
f) memoriu de prezentare din care sa rezulte mijloacele materiale si resursele umane de care dispune;
g) copii dupa decizia de numire si contractul individual de munca pe perioada nedeterminata pentru conducatorul serviciului extern;
h) copii dupa contractele individuale de munca ale personalului de executie din serviciul extern;
i) declaratii ale personalului serviciului extern privind pastrarea confidentialitatii asupra informatiilor la care are acces īn timpul si dupa īncetarea desfasurarii activitatilor de prevenire si protectie.

Art. 43 Solicitantul trebuie sa transmita, prin posta, dosarul prevazut la art. 42 , cu cel putin 10 de zile īnainte de data īntrunirii Comisiei.

Art. 44 Comisia de abilitare si avizare are urmatoarele obligatii:
a) sa afiseze data īntrunirii la sediul Directiei de munca, solidaritate sociala si familie - teritoriala si sa o faca publica si prin alte mijloace, cu cel putin o luna īnainte;
b) sa se īntruneasca, cel putin o data pe trimestru, īn functie de numarul de dosare primite;
c) sa analizeze dosarele solicitantilor cu continutul prevazut la art. 42 ;
d) sa elibereze certificatele de abilitare, conform modelului din anexa nr.9, pentru solicitantii care īndeplinesc conditiile pentru servicii externe de prevenire si protectie prevazute de prezenta norma;
e) sa restituie solicitantilor, prin posta, dosarele care nu contin toate documentele prevazute la art. 42 , si motivarea acestei decizii;
f) sa transmita titularilor, prin posta, īn termen de 10 zile de la data īntrunirii Comisiei de abilitare si avizare, certificatele emise;
g) sa tina evidenta certificatelor emise si sa arhiveze dosarele īn baza carora s-au emis;
h) sa faca publica lista actualizata a serviciilor externe de prevenire si protectie abilitate.

Art. 45 (1) Solicitantul caruia i s-a restituit dosarul are dreptul, īn termen de 15 zile de la data primirii, sa faca contestatie la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(2) Raspunsul la contestatie va fi transmis, prin posta, īn termen legal si ramāne definitiv.

Art. 46 Valabilitatea Certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie este de 3 ani.

Art. 47 (1) Reīnnoirea Certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie se face la expirarea termenului de valabilitate sau la modificarea conditiilor īn baza carora s-a emis.
(2) Pentru reīnnoirea certificatului, solicitantul va prezenta urmatoarele documente:
a) dosarul prevazut la art. 42 ;
b) rapoartele semestriale cu avizul inspectoratului teritorial de munca;
c) copii dupa documentele care atesta absolvirea cursurilor de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, īn cazul īn care au fost efectuate.

Art. 48 Modificarea oricarei conditii īn baza careia s-a emis Certificatului de abilitare pentru servicii externe de prevenire si protectie conduce la īncetarea valabilitatii acestuia.

Art. 49 (1) Inspectoratele teritoriale de munca verifica respectarea de catre serviciile externe a conditiilor īn baza carora a fost emis certificatul de abilitare si propun, īn scris, Comisiei de abilitare si avizare, daca este cazul, anularea certificatului.
(2) Comisia de abilitare si avizare analizeaza argumentele aduse īn sustinerea propunerii de anulare a certificatului si, pe baza acestora, poate emite decizia de anulare.
(3) Decizia de anulare a certificatului de abilitare si motivatia acesteia se transmit titularului, īn termen de 10 zile de la data emiterii.
(4) Titularul certificatului de abilitare anulat poate face contestatie la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, īn termen de 15 zile de la data primirii deciziei de anulare.
(5) Raspunsul la contestatie va fi transmis, prin posta, īn termen legal si ramāne definitiv.

Art. 50 Persoanele fizice si juridice, abilitate pentru a presta servicii īn domeniul protectiei muncii, īn temeiul Legii protectiei muncii nr.90/1996, trebuie sa-si reīnnoiasca certificatul īn termen de 12 luni de la data publicarii prezentelor norme īn Monitorul Oficial.


Sectiunea a 7-a

Planul de prevenire si protectie

Art. 51 (1) Conform prevederilor art.13 lit.b) din Legea nr.319/2006 angajatorul trebuie sa īntocmeasca un plan de prevenire si protectie care va fi revizuit ori de cāte ori intervin modificari ale conditiilor de munca, respectiv aparitia unor riscuri noi.
(2) Īn urma evaluarii riscurilor pentru fiecare loc de munca/post de lucru se stabilesc masuri de prevenire si protectie, de natura tehnica, organizatorica, igienico-sanitara si de alta natura, necesare pentru asigurarea securitatii si sanatatii lucratorilor.
(3) Masurile prevazute la alin.(2) se analizeaza si se stabilesc resursele umane si materiale necesare.
(4) Planul de prevenire si protectie va cuprinde cel putin informatiile prevazute īn anexa nr.7.
(5) Planul de prevenire si protectie se supune analizei lucratorilor si/sau reprezentantilor lor sau Comitetului de Securitate si Sanatate īn Munca, dupa caz, si trebuie sa fie semnat de angajator.


Sectiunea a 8-a

Cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca


Art. 52 (1) Nivelurile de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca necesare pentru dobāndirea capacitatilor si aptitudinilor corespunzatoare efectuarii activitatilor de prevenire si protectie, sunt urmatoarele:
a) nivel de baza
b) nivel mediu
c) nivel superior

Art. 53 (1) Cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului de baza sunt:
a) studii medii;
b) curs īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, cu continut minim conform celui prevazut īn anexa nr.6 A, cu o durata de cel putin 40 de ore.
(2) Nivelul de baza prevazut la alin.(1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin.(1) lit.b).

Art. 54 (1) Cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului mediu sunt:
a) studii medii tehnice;
b) curs īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, cu continut minim conform celui prevazut īn anexa nr.6 B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
(2) Nivelul mediu prevazut la alin.(1) se atesta prin diploma de studii si certificatul de absolvire a cursului prevazut la alin.(1) lit.b).

Art. 55 (1) Cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca corespunzatoare nivelului superior sunt:
a) studii superioare tehnice;
b) curs īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, cu continut minim conform celui prevazut īn anexa nr.6 lit.B, cu o durata de cel putin 80 de ore.
c) curs postuniversitar de evaluare a riscurilor cu o durata de cel putin 180 ore.
(2) Nivelul superior prevazut la alin.(1) se atesta prin diploma de studii si certificatele de absolvire a cursurilor prevazute la alin.(1) lit.b) si c).
(3) Cerinta minima prevazuta la alin.(1) lit.b) este considerata īndeplinita si īn situatia īn care persoana a absolvit un curs postuniversitar sau detine titlul de doctor īn securitate si sanatate īn munca.

Art. 56 Cursurile īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca prevazute la alin.(1) lit.b) de la art. 53 , art. 54 si art. 55 se efectueaza de catre:
a) furnizori de formare profesionala autorizati conform prevederilor Capitolului III din Ordonanta Guvernului nr.129/2000 privind formarea profesionala a adultilor, republicata, aprobata prin Legea nr.375/2002, cu modificarile si completarile ulterioare;
b) alte institutii care au prevazuta īn actul de constituire si activitatea de organizare de cursuri īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca.


Sectiunea a 9-a

Reprezentantii lucratorilor
cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca

Art. 57 Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, definiti conform art.5 lit.d) din Legea nr.319/2006, sunt alesi de catre si dintre lucratorii din īntreprindere si/sau unitate, conform prevederilor regulamentului intern.

Art. 58 Numarul de reprezentanti ai lucratorilor care se aleg, depinde de numarul total al lucratorilor din īntreprindere si/sau unitate, asa cum este prevazut īn Capitolul III, Sectiunea 1, art. 65 din prezentele norme.

Art. 59 Lucratorii comunica, īn scris, angajatorului numarul si numele reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca.

Art. 60 Reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca trebuie sa īndeplineasca cerintele minime de pregatire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, corespunzatoare cel putin nivelului de baza, conform prevederilor din Sectiunea a 8-a a prezentului capitol.

Art. 61 Reprezentantii lucratorilor cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca pot desfasura urmatoarele activitati:
a) colaboreaza cu angajatorul pentru īmbunatatirea conditiilor de securitate si sanatate īn munca;
b) īnsotesc echipa/persoana care efectueaza evaluarea riscurilor;
c) constientizeaza lucratorii asupra necesitatii aplicarii masurilor de securitate si sanatate īn munca;
d) aduce la cunostinta angajatorului sau comitetului de securitate si sanatate propunerile lucratorilor referitoare la īmbunatatirea conditiilor de munca;
e) face verificari ale modului de realizare a masurilor din planul de prevenire si protectie;
f) informeaza autoritatile competente asupra nerespectarii prevederilor legale īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca;
g) īnsotesc inspectorii de munca, la cererea acestora, īn timpul vizitelor de control īn īntreprindere si/sau unitate.


CAPITOLUL IV

Organizarea si functionarea comitetelor de securitate
si sanatate īn munca


Sectiunea 1

Organizarea Comitetului de securitate si sanatate īn munca


Art. 62 (1) Comitetele de securitate si sanatate īn munca se constituie īn unitatile care au un numar de cel putin 50 de lucratori, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romāniei.
(2) Inspectorul de munca poate impune constituirea comitetului de securitate si sanatate īn munca īn unitatile cu un numar mai mic de 50 de lucratori īn functie de natura activitatii si de riscurile identificate.
(3) Īn cazul īn care activitatea se desfasoara īn unitati dispersate teritorial, se pot īnfiinta mai multe comitete de securitate si sanatate īn munca; numarul acestora se stabileste prin contractul colectiv de munca aplicabil.
(4) Comitetul de securitate si sanatate īn munca se constituie si īn cazul activitatilor care se desfasoara temporar, respectiv cu o durata mai mare de 3 luni.
(5) Īn unitatile care au mai putin de 50 de lucratori, atributiile comitetului de securitate si sanatate īn munca revin reprezentantilor lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor.

Art. 63 (1) Comitetul de securitate si sanatate īn munca este constituit din reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, de o parte, si angajator sau reprezentantul sau legal si/sau reprezentantii sai īn numar egal cu cel al reprezentantilor lucratorilor si medicul de medicina muncii, de cealalta parte.
(2) Lucratorul desemnat sau reprezentantul serviciului intern de prevenire si protectie este secretarul comitetului de securitate si sanatate īn munca.

Art. 64 (1) Reprezentantii lucratorilor īn comitetul securitate si sanatate īn munca vor fi alesi pe o perioada de 2 ani.
(2) Īn cazul īn care unul sau mai multi reprezentanti ai lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor se retrag din comitetul de securitate si sanatate īn munca, acestia vor fi īnlocuiti imediat prin alti reprezentanti alesi.

Art. 65 (1) Modalitatea de desemnare reprezentantilor lucratorilor īn comitetele de securitate si sanatate īn munca vor fi stabilite prin contractul colectiv de munca.
(2) Reprezentantii lucratorilor īn comitetele de securitate si sanatate īn munca vor fi desemnati de catre si dintre reprezentantii lucratorilor, cu raspunderi specifice īn domeniul securitatii si sanatatii lucratorilor, dupa cum urmeaza:
a) de la 50 la 100 lucratori 2 reprezentanti;
b) de la 101 la 500 lucratori 3 reprezentanti;
c) de la 501 la 1000 lucratori 4 reprezentanti;
d) de la 1001 la 2000 lucratori 5 reprezentanti;
e) de la 2001 la 3000 lucratori 6 reprezentanti;
f) de la 3001 la 4000 lucratori 7 reprezentanti;
g) peste 4000 lucratori 8 reprezentanti.

Art. 66 (1) Angajatorul are obligatia sa acorde fiecarui reprezentant al lucratorilor īn comitetele de securitate si sanatate īn munca timpul necesar exercitarii atributiilor specifice.
(2) Timpul alocat acestei activitati va fi considerat timp de munca si va fi de cel putin:
a) 2 ore pe luna īn unitatile avānd un efectiv de pāna la 99 lucratori;
b) 5 ore pe luna īn unitatile avānd un efectiv īntre 100 si 299 lucratori;
c) 10 ore pe luna īn unitatile avānd un efectiv īntre 300 si 499 lucratori;
d) 15 ore pe luna īn unitatile avānd un efectiv īntre 500 si 1499 lucratori;
e) 20 ore pe luna īn unitatile avānd un efectiv de 1500 lucratori si peste.
(3) Instruirea necesara exercitarii rolului de membru īn comitetul de securitate si sanatate īn munca trebuie sa se realizeze īn timpul programului de lucru si pe cheltuiala unitatii.

Art. 67 Angajatorul sau reprezentantul sau legal este presedintele comitetului de securitate si sanatate īn munca.

Art. 68 Membrii comitetului de securitate si sanatate īn munca se nominalizeaza prin decizie scrisa a presedintelui acestuia, iar componenta comitetului va fi adusa la cunostinta tuturor lucratorilor.

Art. 69 (1) La īntrunirile comitetului vor fi convocati sa participe lucratorii desemnati, reprezentantii serviciului intern de prevenire si protectie si, īn cazul īn care angajatorul a contractat unul sau mai multe servicii externe de prevenire si protectie, reprezentantii acestora.
(2) La īntrunirile comitetului pot fi invitati sa participe inspectori de munca.


Sectiunea a 2-a

Functionarea Comitetului de securitate si sanatate īn munca

Art. 70 Comitetul de securitate si sanatate īn munca functioneaza īn baza regulamentului propriu de functionare.

Art. 71 (1) Angajatorul are obligatia sa asigure īntrunirea comitetului de securitate si sanatate īn munca, cel putin o data pe trimestru si ori de cāte ori este necesar.
(2) Ordinea de zi a fiecarei īntruniri este stabilita de catre presedinte si secretar si este transmisa membrilor comitetului, inspectoratului teritorial de munca si, daca este cazul, serviciului extern de protectie si prevenire, cu cel putin 5 zile īnaintea datei stabilite pentru īntrunirea comitetului.
(3) Secretarul comitetului convoaca īn scris membrii comitetului de securitate si sanatate īn munca cu cel putin 5 zile īnainte de data īntrunirii, indicānd locul, data si ora stabilite.
(4) La fiecare īntrunire secretarul īncheie un proces-verbal care va fi semnat de catre toti membrii comitetului.
(5) Comitetul de securitate si sanatate īn munca este legal īntrunit, daca sunt prezenti cel putin jumatate plus unul din numarul membrilor sai.
(6) Comitetul de securitate si sanatate īn munca convine cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor prezenti.
(7) Secretarul comitetului de securitate si sanatate īn munca va afisa la loc vizibil copii ale procesului verbal īncheiat.
(8) Secretarul comitetului transmite inspectoratului teritorial de munca, īn termen de 10 zile de la data īntrunirii, o copie a procesului verbal īncheiat.


Sectiunea a 3-a

Atributiile Comitetului de securitate si sanatate īn munca

Art. 72 Comitetul de securitate si sanatate īn munca are urmatoarele atributii:
a) face propuneri si avizeaza politica de securitate si sanatate īn munca si planul de prevenire si protectie;
b) urmareste realizarea planului de prevenire si protectie, inclusiv alocarea mijloacelor necesare realizarii prevederilor lui si eficienta acestora din punct de vedere al īmbunatatirii conditiilor de munca;
c) avizeaza introducerea unei noi tehnologii, alegerea echipamentelor, luānd īn considerare consecintele asupra securitatii si sanatatii lucratorilor;
d) avizeaza alegerea, cumpararea, īntretinerea si utilizarea echipamentelor de munca, a echipamentelor de protectie colectiva si individuala;
e) analizeaza modul de īndeplinire a atributiilor ce revin serviciului extern de prevenire si protectie si avizeaza mentinerea sau, daca este cazul, īnlocuirea acestuia;
f) avizeaza masurile de amenajare a locurilor de munca tinānd seama de prezenta grupurilor sensibile la riscuri specifice;
g) propune sanctiuni si stimulente pentru buna desfasurae a activitatilor de prevenire si protectie;
h) analizeaza plāngerile formulate de catre lucratori privind conditiile de munca si modul īn care īsi īndeplinesc atributiile persoanele desemnate si/sau serviciul extern;
i) urmareste modul īn care se aplica si se respecta reglementarile legale privind securitatea si sanatatea īn munca, masurile dispuse de inspectorul de munca si inspectorii sanitari;
j) analizeaza propunerile lucratorilor privind prevenirea accidentelor de munca si a īmbolnavirilor profesionale, precum si pentru īmbunatatirea conditiilor de munca si propune introducerea acestora īn planul de prevenire si protectie;
k) analizeaza accidentele de munca, īmbolnavirile profesionale si evenimentele produse si poate propune masuri īn completarea masurilor dispuse īn urma cercetarii;
l) efectueaza inspectii proprii privind aplicarea masurilor stabilite īn planul de prevenire si protectie, precum si a instructiunilor proprii si de lucru si face un raport scris privind constatarile facute;
m) dezbate si avizeaza raportul scris, prezentat comitetului de securitate si sanatate īn munca de catre conducatorul unitatii cel putin o data pe an, cu privire la situatia securitatii si sanatatii īn munca, actiunile care au fost īntreprinse si eficienta acestora īn anul īncheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza īn anul urmator.


Sectiunea a 4-a

Obligatiile angajatorului referitoare la comitetul de securitate si sanatate

Art. 73 Angajatorul trebuie sa furnizeze comitetului de securitate si sanatate īn munca toate informatiile necesare, pentru ca membrii acestuia sa-si poata da avizul īn cunostinta de cauza.

Art. 74 (1) Angajatorul trebuie sa prezinte, cel putin o data pe an, comitetului de securitate si sanatate īn munca un raport scris care va cuprinde situatia securitatii si sanatatii īn munca, actiunile care au fost īntreprinse si eficienta acestora īn anul īncheiat, precum si propunerile pentru planul de prevenire si protectie ce se vor realiza īn anul urmator.
(2) Angajatorul trebuie sa transmita raportul prevazut la alin.(1), avizat de membrii comitetului de securitate si sanatate īn munca, īn termen de 10 zile, inspectoratului teritorial de munca.

Art. 75 Angajatorul trebuie sa supuna analizei comitetului documentatia referitoare la caracteristicile echipamentelor de munca, ale echipamentelor de protectie colectiva si individuala, īn vederea selectionarii echipamentelor optime.

Art. 76 Angajatorul trebuie sa informeze comitetul de securitate si sanatate īn munca cu privire la evaluarea riscurilor pentru securitate si sanatate, masurile de prevenire si protectie atāt la nivel de unitate, cāt si la nivel de loc de munca si tipuri de posturi de lucru, masurile de prim-ajutor, de prevenire si stingere a incendiilor si evacuare a lucratorilor.

Art. 77 Angajatorul comunica comitetului de securitate si sanatate īn munca punctul sau de vedere sau, daca este cazul, al medicului de medicina muncii, serviciului intern sau extern de prevenire si protectie, asupra plāngerilor lucratorilor privind conditiile de munca si modul īn care serviciile de prevenire si protectie īsi īndeplinesc atributiile.

Art. 78 Īn cazul īn care angajatorul nu s-a conformat unui aviz al comitetului de securitate si sanatate īn munca, conform atributiilor prevazute la art. 72 , trebuie sa motiveze decizia sa īn fata comitetului; motivatia va fi consemnata īn procesul verbal.


CAPITOLUL V

Instruirea lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca


Sectiunea 1

Dispozitii generale

Art. 79 Prezentul capitol stabileste procedura instruirii lucratorilor din punct de vedere al securitatii si sanatatii in munca, īn conformitate cu art. 20 din Legea securitatii si sanatatii īn munca nr. 319/2006.

Art. 80 Instruirea īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca are ca scop īnsusirea cunostintelor si formarea deprinderilor de securitate si sanatate īn munca.

Art. 81 (1) Instruirea lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca la nivelul īntreprinderii si/sau unitatii se efectueaza īn timpul programului de lucru.
(2) Perioada de timp īn care se desfasoara instruirea prevazuta la alin.(1) este considerata timp de munca.

Art. 82 Instruirea lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii in munca cuprinde trei faze:
a) instruirea introductiv generala;
b) instruirea la locul de munca;
c) instruirea periodica.

Art. 83 La instruirea personalului īn domeniul securitatii si sanatatii in munca vor fi folosite mijloace, metode si tehnici de instruire cum ar fi: expunerea, demonstratia, studiul de caz, vizionari de filme, diapozitive, proiectii, instruire asistata de calculator .

Art. 84 Fiecare angajator are obligatia sa asigure baza materiala corespunzatoare unei instruiri adecvate.

Art. 85 Angajatorul trebuie sa dispuna de un program de instruire - testare, pe meserii sau activitati.

Art. 86 (1) Rezultatul instruirii lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca se consemneaza īn mod obligatoriu īn fisa individuala de instruire, conform modelului din anexa nr. 1 , cu indicarea materialului predat, a duratei si datei instruirii.
(2) Completarea fisei de instruire se va face cu pasta sau cerneala, imediat dupa verificarea instruirii.
(3) Dupa efectuarea instruirii, fisa de instruire se semneaza de catre lucratorul instruit si de catre persoanele care au efectuat si verificat instruirea.
(4) Fisa de instruire va fi pastrata de catre conducatorul locului de munca si va fi īnsotita de o copie a fisei de aptitudini completata de catre medicul de medicina muncii īn urma examenului medical la angajare.

Art. 87 (1) Pentru persoanele aflate īn īntreprindere si/sau unitate cu permisiunea angajatorului, angajatorul stabileste prin regulamentul intern reguli privind instruirea si īnsotirea acestora īn īntreprindere si/sau unitate.
(2) Pentru lucratorii din īntreprinderi si/sau unitati din exterior, care desfasoara activitati pe baza de contract de prestari de servicii īn īntreprinderea si/sau unitatea unui alt angajator, angajatorul beneficiar al serviciilor va sigura instruirea lucratorilor privind activitatile specifice īntreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate īn munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul īntreprinderii si/sau unitatii, īn general.
(3) Instruirea prevazuta la alin.(1) si alin.(2) se consemneaza īn fisa colectiva de instruire conform modelului din anexa nr.12.
(4) Fisa colectiva de instruire se īntocmeste īn doua exemplare, un exemplar se va pastra de catre angajator/lucrator desemnat/serviciu intern de prevenire si protectie care a efectuat instruirea si un exemplar se pastreaza de catre angajatorul lucratorilor instruiti sau, īn cazul vizitatorilor, de catre conducatorul grupului.
(5) Reprezentantii autoritatilor competente īn ceea ce priveste controlul aplicarii legislatiei referitoare la securitate si sanatate īn munca vor fi īnsotiti de catre un reprezentant desemnat de catre angajator, fara a se īntocmi fisa de instructaj.


Sectiunea a 2-a

Instruirea introductiv generala

Art. 88 Instruirea introductiv generala se face:
a) la angajarea lucratorilor definiti conform art.5 lit.a) din Legea securitatii si sanatatii īn munca nr.319/2006;
b) lucratorilor detasati de la o īntreprindere si/sau unitate la alta;
c) lucratorilor delegati de la o īntreprindere si/sau unitate la alta;
d) lucrator pus la dispozitie de catre un agent de munca temporar.

Art. 89 Scopul instruirii introductiv generale este de a informa despre activitatile specifice īntreprinderii si/sau unitatii respective, riscurile pentru securitate si sanatate īn munca precum si masurile si activitatile de prevenbire si protectie la nivelul īntreprinderii si/sau unitatii, īn general.

Art. 90 Instruirea introductiv generala se face de catre:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca; sau
b) lucratorul desemnat;
sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Art. 91 Instruirea introductiv generala se face individual sau īn grupuri de cel mult 20 persoane.

Art. 92 (1) Durata instruirii introductiv generale depinde de specificul activitatii si riscurile pentru securitate si sanatate īn munca precum si masurile si activitatile de prevenbire si protectie la nivelul īntreprinderii si/sau unitatii, īn general.
(2) Angajatorul stabileste prin instructiuni proprii durata instruirii introductiv generale; aceasta nu va fi mai mica de 8 ore.
(3) Sunt exceptate de la prevederile alin.(2) persoanele prevazute la art. 87 carora li se vor prezenta succint activitatile, riscurile si masurile de prevenire si protectie din īntreprindere si/sau unitate.

Art. 93 (1) Īn cadrul instruirii introductiv generale se vor expune, īn principal, urmatoarele probleme:
a) legislatia de securitate si sanatate īn munca;
b) consecintele posibile ale necunoasterii si nerespectarii legislatiei de securitate si sanatate īn munca;
c) riscurile de accidentare si īmbolnavire profesionala specifice unitatii;
d) masuri la nivelul īntreprinderii si/sau unitatii privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor.
(2) Continutul instruirii introductiv generale trebuie sa fie īn conformitate cu tematica aprobata de catre angajator.

Art. 94 (1) Instruirea introductiv generala se va finaliza cu verificarea īnsusirii cunostintelor pe baza de teste.
(2) Rezultatul verificarii va fi consemnat īn fisa de instruire.
(3) Nu vor putea fi angajati cei care nu si-au īnsusit cunostintele prezentate īn instruirea introductiv generala.


Sectiunea a 3-a

Instruirea la locul de munca

Art. 95 (1) Instruirea la locul de munca se face dupa instruirea introductiv generala si are ca scop prezentarea riscurilor pentru securitate si sanatate īn munca, precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Instruirea la locul de munca se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 88 inclusiv la schimbarea locului de munca īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii.

Art. 96 (1) Instruirea la locul de munca se face de catre conducatorul direct al locului de munca, īn grupe de maximum 20 persoane.
(2) Fisa de instruire se pastreaza de catre conducatorul locului de munca.

Art. 97 (1) Durata instruirii la locul de munca depinde de riscurile pentru securitate si sanatate īn munca precum si masurile si activitatile de prevenire si protectie la nivelul fiecarui loc de munca, post de lucru si/sau fiecarei functii exercitate.
(2) Durata instruirii la locul de munca nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste īn instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv īmpreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca; sau
b) lucratorul desemnat;
sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Art. 98 (1) Instruirea la locul de munca se va efectua pe baza tematicilor īntocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de protectie si prevenire/serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate la persoana ce efectueaza instruirea.
(2) Instruirea la locul de munca va cuprinde:
a) informatii privind riscurile de accidentare si īmbolnavire profesionala specifice locului de munca si/sau postului de lucru;
b) prevederile instructiunilor proprii elaborate pentru locul de munca si/sau postul de lucru;
c) masuri la nivelul locului de munca si/sau postului de lucru privind acordarea primului ajutor, stingerea incendiilor si evacuarea lucratorilor;
d) prevederi ale reglementarilor de securitate si sanatate īn munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru;
e) instruirea la locul de munca va include obligatoriu demonstratii practice privind activitatea pe care persoana respectiva o va desfasura si exercitii practice privind utilizarea echipamentului individual de protectie, a mijloacelor de alarmare, interventie, evacuare si de prim ajutor.

Art. 99 Admiterea definitiva la lucru a lucratorului instruit se face numai dupa verificarea cunostintelor de catre seful ierarhic superior celui care a facut instruirea si se consemneaza īn fisa de instruire individuala.


Sectiunea a 4-a

Instruirea periodica

Art. 100 Instruirea periodica se face tuturor lucratorilor prevazuti la art. 88 si are drept scop reāmprospatarea si actualizarea cunostintelor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca.

Art. 101 (1) Instruirea periodica se efectueaza de catre conducatorul locului de munca.
(2) Intervalul īntre doua instruiri periodice va fi stabilit prin instructiuni proprii īn functie de conditiile locului de munca si/sau postului de lucru si nu va fi mai mare de 6 luni.
(3) Pentru personalul tehnico-administrativ intervalul īntre doua instruiri periodice va fi de cel mult 12 luni.
(4) Verificarea instruirii periodice se face de catre seful ierarhic al celui care efectueaza instruirea si prin sondaj de catre angajator/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciile externe, care vor semna fisele de instruire ale lucratorilor, confirmānd astfel ca instruirea a fost facuta corespunzator.
(5) Instruirea periodica se va completa īn mod obligatoriu si cu demonstratii practice.

Art. 102 Instruirea periodica se va efectua pe baza tematicilor īntocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de protectie si prevenire/serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate la persoana ce efectueaza instruirea.


Sectiunea a 5-a

Reinstruire

Art. 103 Instruirea periodica se face suplimentar celei programate īn urmatoarele cazuri:
a) cānd un lucrator a lipsit peste 30 zile lucratoare;
b) cānd au aparut modificari ale prevederilor de securitate si sanatate īn munca privind activitati specifice ale locului de munca si/sau postului de lucru sau ale instructiunilor proprii, inclusiv datorita evolutiei riscurilor sau aparitiei de noi riscuri īn unitate;
c) la reluarea activitatii dupa accident de munca;
d) la executarea unor lucrari speciale;
e) la introducerea unui echipament de munca sau a unor modificari ale echipamentului existent;
f) la modificarea tehnologiilor existente sau proceduri de lucru;
g) la introducerea oricarei noi tehnologii sau a unor proceduri de lucru.

Art. 104 Durata reinstruirii nu va fi mai mica de 8 ore si se stabileste īn instructiuni proprii de catre conducatorul locului de munca respectiv īmpreuna cu:
a) angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca; sau
b) lucratorul desemnat;
sau
c) un lucrator al serviciului intern de protectie si prevenire;
sau
d) serviciul extern de protectie si prevenire.

Art. 105 Reinstuirea se va efectua pe baza tematicilor īntocmite de catre angajatorul care si-a asumat atributiile din domeniul securitatii si sanatatii īn munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de protectie si prevenire/serviciul extern de protectie si prevenire si aprobate de catre angajator care vor fi pastrate la persoana ce efectueaza instruirea.


CAPITOLUL VI

Pericol grav si iminent si zone cu risc ridicat si specific

Sectiunea 1

Pericol grav si iminent de accidentare

Art. 106 Starea de pericol grav si iminent de accidentare, asa cum este el definit la art.5 lit.l) din Legea nr.319/2006, poate fi constatata de catre orice lucrator din īntreprindere si/sau unitate, lucrator al serviciului extern de prevenire si protectie cu care īntreprinderea si/sau unitatea a īncheiat contract, precum si de catre inspectorii de munca.

Art. 107 La constatarea starii de pericol grav si iminent de accidentare se vor lua imediat urmatoarele masuri de securitate:
a) oprirea echipamentului de munca si/sau activitatii;
b) evacuarea personalului din zona periculoasa;
c) anuntarea serviciilor specializate;
d) anuntarea conducatorilor ierarhici;
e) eliminarea cauzelor care au condus la aparitia starii de pericol grav si iminent.

Art. 108 (1) Īn vederea realizarii masurilor precizate la art. 107 lit.a), angajatorul va desemna lucratorii care trebuie sa opreasca echipamentele de munca si va asigura instruirea acestora.
(2) Īn vederea realizarii masurilor precizate la art. 107 lit.b), angajatorul trebuie sa:
a) īntocmeasca planul de evacuare a lucratorilor;
b) afiseze planul de evacuare la loc vizibil;
c) instruiasca lucratorii īn vederea aplicarii planului de evacuare si sa verifice modul īn care si-au īnsusit cunostintele.
(3) Īn vederea realizarii masurilor precizate la art. 107 lit.c), angajatorul trebuie sa:
a) desemneze lucratorii care trebuie sa contacteze serviciile specializate si sa-i instruiasca īn acest sens;
b) asigure mijloacele de comunicare necesare contactarii serviciilor specializate.
(4) Īn vederea realizarii masurilor precizate la art. 107 lit.d), angajatorul trebuie sa stabileasca modul operativ de anuntare la nivel ierarhic superior.
(5) Īn vederea realizarii masurilor precizate la art. 107 lit.e), angajatorul trebuie sa:
a) desemneze lucratorii care au capacitatea necesara sa elimine starea de pericol grav si iminent, sa asigure instruirea si dotarea lor cu mijloace tehnice necesare interventiei;
b) stabileasca serviciile specializate care pot interveni.

Art. 109 (1) Angajatorul trebuie sa stabileasca masurile de securitate prevazute la art. 107 tinānd seama de natura activitatilor, numarul de lucratori, organizarea teritoriala a activitatii si prezenta altor persoane īn afara celor implicate direct īn procesul muncii.


Sectiunea a 2-a

Zone cu risc ridicat si specific


Art. 110 Evidenta zonelor cu risc ridicat si specific prevazuta la art. 13 lit.k) din Legea nr.319/2006, trebuie sa contina nominalizarea acestor zone īn cadrul īntreprinderii si/sau unitatii si masurile stabilite īn urma evaluarii riscurilor pentru aceste zone.

Art. 111 Angajatorul trebuie sa aduca la cunostinta conducatorilor locurilor de munca si lucratorilor care īsi desfasoara activitatea īn zonele cu risc ridicat si specific masurile stabilite īn urma evaluarii riscurilor.

Art. 112 Actiunile pentru realizarea masurilor stabilite īn urma evaluarii riscurilor pentru zonele cu risc ridicat si specific constituie o prioritate īn cadrul planului de protectie si prevenire.


CAPITOLUL VII

Comunicarea si cercetarea evenimentelor, īnregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase,
semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale


Sectiunea 1

Dispozitii generale

Art. 113 Prezenta norma metodologica constituie cadrul de reglementare a unor proceduri, metode si mijloace privind comunicarea si cercetarea evenimentelor, īnregistrarea si evidenta accidentelor de munca, a incidentelor periculoase, semnalarea, cercetarea, declararea si raportarea bolilor profesionale, īn scopul aplicarii unitare a prevederilor Legii nr.319/2006.

Art. 114 Dispozitiile prezentelor norme metodologice se aplica:
a) īn toate sectoarele de activitate prevazute la art.3 alin.(1), cu exceptia cazurilor prevazute la art.4 alin.(1) din Legea nr.319/2006;
b) tuturor persoanelor prevazute la art.3 alin.(2) din Legea nr.319/2006.


Art. 115 Termenii definiti la art. 2 se completeaza cu termenii definiti la art.5 din Legea nr.319/2006.


Sectiunea a 2-a

Comunicarea evenimentelor

Art. 116 Comunicarea evenimentelor va cuprinde cel putin urmatoarele informatii, conform modelului din anexa nr.13:
a) denumirea/numele angajatorului la care s-a produs accidentul si, daca este cazul, denumirea/numele angajatorului la care este/a fost angajat accidentatul;
b) sediul/adresa si numarul de telefon ale angajatorului;
c) locul unde s-a produs evenimentul;
d) data si ora la care s-a produs evenimentul/data si ora la care a decedat accidentatul;
e) numele si prenumele victimei;
f) datele personale ale victimei: vārsta, starea civila, copii īn īntretinere, alte persoane īn īntretinere, ocupatia, vechimea īn ocupatie si la locul de munca;
g) īmprejurarile care se cunosc si cauzele prezumtive;
h) consecintele accidentului;
i) numele si functia persoanei care comunica evenimentul;
j) data comunicarii;
k) unitatea medicala la care a fost internat accidentatul.

Art. 117 (1) Orice eveniment va fi comunicat conform prevederilor art.26 si art.27 alin.(1) din Legea nr.319/2006.
(2) Accidentele usoare, asa cum sunt definite la art.5 lit.q) din Legea nr.319/2006, nu se comunica si nu se raporteaza.
(3) Daca printre victimele evenimentului se afla si lucratori ai altor angajatori, evenimentul va fi comunicat si angajatorilor acestora, de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(4) Evenimentul produs īn conditiile prevazute la art.30 lit.d) si e) din Legea nr.319/2006, daca a avut loc īn afara īntreprinderii si/sau unitatii si nu a avut nici o legatura cu aceasta, va fi comunicat primariei pe raza careia s-a produs, de catre orice persoana care are cunostinta despre producerea evenimentului; primaria va comunica evenimentul inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentului.

Art. 118 Īn cazul accidentelor de circulatie produse pe drumurile publice, soldate cu decesul victimelor, īn care printre victime sunt si persoane aflate īn īndeplinirea unor īndatoriri de serviciu, serviciile politiei rutiere vor comunica evenimentul la inspectoratul teritorial de munca din judetul pe raza caruia s-a produs.

Art. 119 (1) Angajatorul va lua masurile necesare pentru a nu se modifica starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, pāna la primirea acordului din partea organelor care efectueaza cercetarea, cu exceptia cazurilor īn care mentinerea acestei stari ar genera producerea altor evenimente, ar agrava starea accidentatilor sau ar pune īn pericol viata lucratorilor si a celorlalti participanti la procesul muncii.
(2) Īn situatia īn care este necesar sa se modifice starea de fapt rezultata din producerea evenimentului, se vor face, dupa posibilitati, schite sau fotografii ale locului unde s-a produs, se vor identifica si se vor ridica orice obiecte care contin sau poarta o urma a evenimentului; obiectele vor fi predate organelor care efectueaza cercetarea si vor constitui probe īn cercetarea evenimentului.
(3) Pentru orice modificare a starii de fapt rezultata din producerea evenimentului, angajatorul sau reprezentantul sau legal va consemna, pe propria raspundere, īntr-un proces-verbal, toate modificarile efectuate dupa producerea evenimentului.

Art. 120 (1) Inspectoratul teritorial de munca, pe raza caruia a avut loc evenimentul, va comunica Inspectiei Muncii:
a) incidentul periculos;
b) evenimentul care a avut ca urmare deces;
c) evenimentul care a avut ca urmare accident colectiv;
d) evenimentul care a avut ca urmare accident urmat de invaliditate evidenta;
e) evenimentul care a avut ca urmare accident urmat de invaliditate.
(2) Accidentul prevazut la alin.(1) lit.e) se va comunica dupa primirea deciziei de īncadrare īntr-un grad de invaliditate.
(3) Comunicarea catre Inspectia Muncii va cuprinde informatiile prevazute la art. 116 .

Art. 121 (1) La solicitarea organelor care efectueaza cercetarea evenimentului, unitatea sanitara care acorda asistenta medicala de urgenta se va pronunta, īn scris, cu privire la diagnosticul provizoriu, īn termen de maximum 3 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
(2) Unitatea sanitara va lua masuri pentru recoltarea probelor de laborator, īn vederea determinarii consumului de alcool sau de droguri, precum si pentru recoltarea altor probe specifice solicitate de inspectoratul teritorial de munca, urmānd sa comunice rezultatul determinarilor specifice, īn termen de 5 zile lucratoare de la obtinerea acestora.
(3) Īn caz de deces a persoanei accidentate, inspectoratul teritorial de munca va solicita, īn scris, unitatii medico-legale competente, un raport preliminar din care sa reiasa faptul ca decesul a fost sau nu urmarea unei vatamari violente.
(4) Unitatea medico-legala va transmite raportul preliminar, de īndata, inspectoratului teritorial de munca.
(5) Unitatea medico-legala va transmite raportul de constatare medico-legala īn termenul prevazut la art.29 alin.(3) din Legea nr.319/2006.
(6) Īn cazul accidentului urmat de invaliditate, unitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care a emis decizia de īncadrare īntr-un grad de invaliditate, va trimite o copie dupa decizie, īn termen de 3 zile lucratoare de la data eliberarii acesteia, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs accidentul.


Sectiunea a 3-a

Cercetarea evenimentelor


Art. 122 Cercetarea evenimentelor are ca scop stabilirea īmprejurarilor si a cauzelor care au condus la producerea acestora, a reglementarilor legale īncalcate, a raspunderilor si a masurilor ce se impun a fi luate pentru prevenirea producerii altor cazuri similare si, respectiv, pentru determinarea caracterului accidentului.

Art. 123 Cercetarea se face, imediat dupa comunicare, īn conformitate cu prevederile art.29 alin.(1) din Legea nr.319/2006.

Art. 124 (1) Cercetarea evenimentelor care produc incapacitate temporara de munca se efectueaza de catre angajatorul la care s-a produs evenimentul.
(2) Angajatorul are obligatia sa numeasca, de īndata, prin decizie scrisa, comisia de cercetare a evenimentului.
(3) Comisia de cercetare a evenimentului va fi compusa din cel putin 3 persoane; una dintre acestea trebuie sa fie lucrator desemnat, reprezentant al serviciului intern sau reprezentant al serviciului extern cu pregatire de nivel superior.
(4) Persoanele numite de catre angajator īn comisia de cercetare a evenimentului trebuie sa aiba pregatire tehnica corespunzatoare si sa nu fie implicate īn organizarea si conducerea locului de munca unde a avut loc evenimentul si sa nu fi avut o responsabilitate īn producerea evenimentului.
(5) Angajatorul care si-a asumat atributiile īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca nu poate face parte din comisia de cercetare a evenimentului, īn acest caz poate apela la servicii externe.
(6) Daca īn eveniment sunt implicate victime cu angajatori diferiti, īn comisia de cercetare numita de angajatorul la care s-a produs evenimentul, vor fi nominalizate si persoane numite prin decizie scrisa, de catre ceilalti angajatori.
(7) Angajatorul care a organizat transportul raspunde pentru cercetarea accidentului de circulatie produs pe drumurile publice, urmat de incapacitate temporara de munca, cu respectarea, atunci cānd este cazul, a prevederilor alin.(6).
(8) Cercetarea evenimentului prevazut la art.30 lit.d) si e) din Legea nr.319/2006, daca acesta a avut loc īn afara īntreprinderii si/sau unitatii angajatorului si nu a avut nici o legatura cu aceasta, se efectueaza de catre primaria pe raza careia s-a produs.
(9) Angajatorul care nu dispune de personal competent īn conformitate cu alin.(4) sau nu are personal suficient, trebuie sa asigure cercetarea apelānd la servicii externe de prevenire si protectie.

Art. 125 (1) Īn cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice, serviciile politiei rutiere vor transmite organelor īmputernicite sa efectueze cercetarea, la cererea acestora, īn termen de 5 zile lucratoare de la solicitare, un exemplar din procesul-verbal de cercetare la fata locului si orice alte documente existente, necesare cercetarii: copii de pe declaratii, foaia de parcurs, ordin de deplasare, schite.
(2) Īn baza acestor acte si a altor documente din care sa rezulte ca victima se afla īn īndeplinirea unor īndatoriri de serviciu, organele īmputernicite potrivit legii vor efectua cercetarea evenimentului.

Art. 126 (1) Evenimentele produse īn activitatile nucleare, datorita unor cauze specifice acestor activitati, se vor cerceta de catre organele Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, potrivit atributiilor ce le revin.
(2) Īn cazul evenimentelor prevazute la alin.(1), soldate cu deces, accident colectiv, invaliditate evidenta sau confirmata, precum si īn cazul incidentelor periculoase, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi īnaintat, īn cel mult 10 zile lucratoare de la data la care accidentul a fost comunicat Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare, la inspectoratul teritorial de munca, pe raza caruia s-au produs evenimentele, care va finaliza cercetarea.

Art. 127 (1) Persoanele īmputernicite, potrivit legii, sa efectueze cercetarea evenimentelor au dreptul sa ia declaratii scrise, sa preleveze sau sa solicite prelevarea de probe necesare cercetarii, sa solicite sau sa consulte orice acte sau documente ale angajatorului, iar acesta este obligat sa le puna la dispozitie.
(2) Īn situatiile prevazute la alin.(1), cheltuielile necesare prelevarii si analizarii probelor īn vederea cercetarii vor fi suportate de angajatorul la care a avut loc evenimentul.

Art. 128 (1) Pentru cercetarea evenimentelor, se pot solicita experti sau specialisti cum ar fi cei din cadrul unor agenti economici agreati pentru efectuarea de expertize tehnice, iar acestia trebuie sa raspunda solicitarii.
(2) Īn situatia prevazuta la alin.(1), specialistii si expertii īntocmesc expertize tehnice care vor face parte integranta din dosarul de cercetare a evenimentului.
(3) Cheltuielile aferente efectuarii expertizelor se suporta de catre angajatorul la care a avut loc evenimentul sau care se face raspunzator de organizarea activitatii īn urma careia s-a produs evenimentul.

Art. 129 (1) Cercetarea evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca se va īncheia īn cel mult 5 zile lucratoare de la data producerii.
(2) Fac exceptie de la prevederile alin.(1), situatiile, cum ar fi cele īn care este necesara prelevarea de probe, efectuarea de expertize, pentru care se poate solicita, īn scris, argumentat si īn termen, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, prelungirea termenului de cercetare.
(3) Cercetarea evenimentelor care au antrenat deces, invaliditate evidenta, accident colectiv si situatie de persoana data disparuta, precum si cercetarea incidentelor periculoase se vor īncheia īn cel mult 10 zile lucratoare de la data producerii acestora.
(4) Fac exceptie de la prevederile alin.(3), situatiile, cum ar fi cele īn care este necesara eliberarea certificatului medico-legal, prelevarea de probe, efectuarea de expertize, pentru care inspectoratul teritorial de munca care cerceteaza evenimentele poate solicita īn scris, argumentat si īn termen, la Inspectia Muncii, prelungirea termenului de cercetare.

Art. 130 (1) Īn cazul accidentului cu incapacitate temporara de munca, īn urma caruia a intervenit invaliditate confirmata prin decizie sau decesul victimei, inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul de cercetare, īntocmit la data producerii evenimentului, si va revizui procesul-verbal de cercetare.
(2) Revizuirea procesului verbal de cercetare a accidentului prevazut la alin.(1) se face īn cel mult 5 zile lucratoare de la data primirii de catre inspectoratul teritorial de munca a deciziei de īncadrare īntr-un grad de invaliditate sau a certificatului de constatare medico-legal.
(3) Īn cazul evenimentului a carui consecinta este invaliditate evidenta, evenimentul va fi cercetat de inspectoratul teritorial de munca ca eveniment care a produs incapacitate temporara de munca, si, īn functie de consecintele ulterioare ale evenimentului, se va proceda conform prevederilor de la alin.(1) si (2).

Art. 131 (1) Cercetarea evenimentelor se va finaliza cu īntocmirea unui dosar, care va cuprinde:
a) opisul actelor aflate īn dosar;
b) procesul-verbal de cercetare;
c) nota de constatare la fata locului, īncheiata imediat dupa producerea evenimentului de catre inspectorul de munca, īn cazul evenimentelor care se cerceteaza de catre inspectoratul teritorial de munca/Inspectia Muncii, conform competentelor sau de catre lucratorul desemnat/serviciile externe de prevenire si protectie, īn cazul evenimentelor a caror cercetare intra īn competenta angajatorului si semnata de catre angajator/reprezentantul sau legal, care va cuprinde precizari cum ar fi pozitia victimei, existenta sau nu a echipamentului individual de protectie, starea echipamentelor de munca, modul īn care functionau dispozitivele de protectie, īnchiderea fisei individuale de instructaj prin barare si semnatura, ridicarea de documente sau prelevarea de probe;
d) schite, fotografii referitoare la eveniment;
e) declaratiile accidentatilor, īn cazul evenimentului urmat de incapacitate temporara de munca sau de invaliditate;
f) declaratiile martorilor si ale oricaror persoane care pot contribui la elucidarea īmprejurarilor si a cauzelor reale ale producerii evenimentului;
g) declaratiile persoanelor raspunzatoare de nerespectarea reglementarilor legale;
h) copii ale actelor si documentelor necesare pentru elucidarea īmprejurarilor si a cauzelor reale ale evenimentului;
i) copii ale certificatului constatator sau orice alte autorizatii īn baza caruia angajatorul īsi desfasoara activitatea;
j) copii ale fisei de expunere la riscuri profesionale si fisei de aptitudine;
k) copii ale contractelor individuale de munca al victimelor;
l) copii ale fiselor de instruire individuala īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca ale victimelor; īn caz de deces se va anexa īn original;
m) concluziile raportului de constatare medico-legala, īn cazul accidentului mortal;
n) copie a hotarārii judecatoresti prin care se declara decesul, īn cazul persoanelor date disparute;
o) copie a certificatelor de concediu medical īn cazul accidentului urmat de incapacitate temporara de munca;
p) copie a deciziei de īncadrare īntr-un grad de invaliditate, īn cazul accidentului urmat de invaliditate;
q) actul emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte data, ora cānd accidentatul s-a prezentat pentru consultatie si diagnosticul, īn cazul accidentelor de traseu;
r) copie a procesului-verbal de cercetare la fata locului, īncheiat de serviciile politiei rutiere, īn cazul accidentelor de circulatie pe drumurile publice.
(2) Dosarul va mai cuprinde, dupa caz, orice alte acte si documente necesare pentru a determina caracterul accidentului, cum ar fi:
a) copie a autorizatiei, īn cazul īn care victima desfasura o activitate care necesita autorizare;
b) copie a diplomei, adeverintei sau certificatului de calificare a victimei;
c) acte de expertiza tehnica, īntocmite cu ocazia cercetarii evenimentului;
d) acte doveditoare, emise de organe autorizate, din care sa se poata stabili locul, data si ora producerii evenimentului sau sa se poata justifica prezenta victimei la locul, ora si data producerii evenimentului;
e) documente din care sa rezulte ca accidentatul īndeplinea īndatoriri de serviciu;
f) corespondenta cu alte institutii/unitati īn vederea obtinerii actelor solicitate;
g) adresele de prelungire a termenelor de cercetare, īn conformitate cu art. 129 alin.(2) si (4);
h) actul medical, emis de unitatea sanitara care a acordat asistenta medicala de urgenta, din care sa rezulte diagnosticul la internare si/sau externare;
i) procesul verbal īncheiat dupa producerea evenimentului, īn conditiile prevazute la art. 119 ;
j) formularul pentru īnregistrarea accidentului de munca denumit īn continuare FIAM care va fi aprobat prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.

Art. 132 Dosarul de cercetare a evenimentului trebuie sa īndeplineasca urmatoarele conditii:
a) filele dosarului sa fie numerotate, semnate de inspectorul care a efectuat cercetarea sau de membrii comisiei de cercetare numita de angajator si stampilate, cu stampila inspectoratului sau angajatorului;
b) numarul total de file continut de dosarul de cercetare, si numarul de file pentru fiecare document anexat la dosar sa fie mentionat īn opis;
c) fiecare document, cu exceptia procesului-verbal de cercetare, sa fie identificat, īn dosarul de cercetare, ca anexa;
d) paginile si spatiile albe sa fie barate;
e) schitele referitoare la eveniment, anexate la dosar, sa fie īnsotite de explicatii;
f) fotografiile, referitoare la eveniment, sa fie clare si īnsotite de explicatii;
g) formularul pentru declaratii sa fie conform modelului din anexa nr.14.
h) declaratiile aflate la dosar sa fie tehnoredactate, pentru a se evita eventualele confuzii datorate scrisului ilizibil, certificate ca fiind conforme cu originalul si semnate de catre inspectorul care a efectuat cercetarea sau de catre unul dintre membrii comisiei de cercetare.

Art. 133 (1) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va īntocmi astfel:
a) īntr-un exemplar, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca; dosarul se pastreaza īn arhiva angajatorului care īnregistreaza accidentul;
b) īntr-un exemplar, pentru incidentele periculoase; dosarul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
c) īn doua exemplare, pentru evenimentele care au produs invaliditate confirmata prin decizie, deces, accidente colective; originalul se īnainteaza organelor de urmarire penala si un exemplar se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea;
d) īn doua exemplare, pentru evenimentele care au antrenat invaliditate evidenta; originalul se pastreaza la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea si un exemplar se transmite angajatorului care īnregistreaza accidentul;
e) īn trei exemplare, pentru evenimentele cercetate de Inspectia Muncii; originalul se īnainteaza organelor de urmarire penala, un exemplar se pastreaza la Inspectia Muncii si un exemplar la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul;
f) īn mai multe exemplare, pentru evenimentele care au produs incapacitate temporara de munca pentru victime cu angajatori diferiti; originalul se pastreaza īn arhiva angajatorului care īnregistreaza accidentul si celelalte exemplare se pastreaza de catre ceilalti angajatori.
(2) Īn cazul evenimentelor care au generat accidente urmate de incapacitate temporara de munca sau a incidentelor periculoase īn care faptele comise pot fi considerate infractiuni, potrivit legii, dosarul de cercetare se īncheie īn doua exemplare, originalul fiind īnaintat organului de urmarire penala.

Art. 134 (1) Dosarul de cercetare, īntocmit de comisia numita de catre angajator, se īnainteaza, pentru verificare si avizare, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia s-a produs evenimentul, īn termen de 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va analiza dosarul, va aviza si va restitui dosarul īn cel mult 7 zile lucratoare de la data primirii.
(3) Dosarul va fi īnsotit de avizul inspectoratului teritorial de munca.
(4) Īn cazul īn care, inspectoratul teritorial de munca constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului si revizuirea procesului verbal de cercetare, sau, dupa caz, poate interveni si efectua cercetarea.
(5) Comisia de cercetare va completa dosarul si va revizui procesul verbal de cercetare īn termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
(6) Daca evenimentul urmat de incapacitate temporara de munca s-a produs īn conditiile prevazute la art. 133 alin.(2), inspectoratul teritorial de munca va īnainta originalul dosarului de cercetare la organul de urmarire penala, imediat dupa avizare.

Art. 135 (1) Dosarul de cercetare īntocmit de inspectoratul teritorial de munca va fi īnaintat, īn vederea avizarii, la Inspectia Muncii, īn cel mult 5 zile lucratoare de la finalizarea cercetarii.
(2) Dosarul de cercetare pentru cazul disparitiei de persoane, ca urmare a unui eveniment si īn īmprejurari care īndreptatesc presupunerea decesului acestora, va fi pastrat la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pāna la emiterea hotarārii judecatoresti prin care se declara decesul persoanelor disparute, conform prevederilor legale īn vigoare; dupa completarea dosarului, acesta va fi īnaintat īn vederea avizarii la Inspectia Muncii.
(3) Inspectia Muncii avizeaza si restituie dosarele prevazute la alin.(1) īn cel mult 10 zile lucratoare de la data primirii.
(4) Īn cazul īn care, Inspectia Muncii constata ca cercetarea nu a fost efectuata corespunzator, poate dispune completarea dosarului si revizuirea procesului verbal de cercetare.
(5) Inspectoratul teritorial de munca va completa dosarul si va revizui procesul verbal de cercetare īn termen de 5 zile lucratoare de la data primirii dosarului.
(6) Inspectoratul teritorial de munca transmite dosarele de cercetare prevazute la alin.(1) organelor de urmarire penala, numai dupa ce au fost avizate de catre Inspectia Muncii.

Art. 136 Parchetele de pe lānga tribunale si judecatorii vor comunica inspectoratului teritorial de munca rezultatul anchetei penale, īn termen de 15 zile lucratoare de la definitivarea acesteia.

Art. 137 (1) Dosarul de cercetare al accidentului de munca cu invaliditate, īnaintat organelor de urmarire penala, se restituie la inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, pentru completare si revizuire, īn cazul īn care se produce decesul accidentatului ca urmare a accidentului suferit, confirmat īn baza unui act medico-legal.
(2) Dosarul prevazut la alin.(1) se restituire la inspectoratul teritorial de munca īn termen de 10 zile lucratoare de la data solicitarii.
(3) Completarea dosarului prevazut la alin.(1) si revizuirea procesului verbal de cercetare a evenimentului se face īn cel mult 5 zile lucratoare de la primirea dosarului la inspectoratul teritorial de munca.
(4) Dosarul completat si revizuit va fi īnaintat īn vederea avizarii la Inspectia Muncii, care īl va restitui inspectoratului teritorial de munca īn termen de 10 zile lucratoare de la data primirii.
(5) Dupa avizarea de catre Inspectia Muncii īn conditiile prevazute la art. 135 , dosarul va fi īnaintat organelor de urmarire penala de catre inspectoratul teritorial de munca.

Art. 138 Procesul-verbal de cercetare a evenimentelor trebuie sa contina urmatoarele capitole:
a) data īncheierii procesului-verbal;
b) numele persoanelor si īn ce calitate efectueaza cercetarea evenimentului;
c) perioada de timp si locul īn care s-a efectuat cercetarea;
d) obiectul cercetarii;
e) data si ora producerii evenimentului;
f) locul producerii evenimentului;
g) datele de identificare a angajatorului la care s-a produs evenimentul, numele reprezentantului sau legal;
h) datele de identificare a accidentatului/accidentatilor;
i) descrierea detaliata a locului, echipamentului de munca, a īmprejurarilor si modului īn care s-a produs evenimentul;
j) urmarile evenimentului si/sau urmarile suferite de persoanele accidentate;
k) cauza producerii evenimentului;
l) alte cauze care au concurat la producerea evenimentului;
m) alte constatari facute cu ocazia cercetarii evenimentului;
n) persoanele raspunzatoare de īncalcarea reglementarilor legale, prevazute la lit. k), l) si m);
o) sanctiunile contraventionale aplicate;
p) propuneri pentru cercetare penala;
q) caracterul accidentului;
r) angajatorul care īnregistreaza accidentul de munca sau incidentul periculos;
s) masuri dispuse pentru prevenirea altor evenimente similare si persoanele responsabile pentru realizarea acestora;
t) termenul de raportare la inspectoratul teritorial de munca privind realizarea masurilor prevazute la lit.s);
u) numarul de exemplare īn care s-a īncheiat procesul-verbal de cercetare si repartizarea acestora;
v) numele si semnatura persoanei/persoanelor care au efectuat cercetarea;
w) avizul inspectorului-sef adjunct securitate si sanatate īn munca;
x) avizul compartiment legislatie contencios, īn cazul evenimentelor cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau inspectia muncii;
y) viza inspectorului-sef/inspectorului general de stat.

Art. 139 (1) Īn capitolul prevazut la art. 138 lit.b) se vor indica, de asemenea, prevederile legislative potrivit carora persoanele sunt īndreptatite sa efectueze cercetarea, precum si numele angajatorului si al persoanelor care au participat din partea organelor competente la primele cercetari.
(2) Īn capitolul prevazut la art. 138 lit.c) se vor indica, de asemenea, motivele pentru care s-a solicitat prelungirea termenului de cercetare.
(3) Īn capitolul prevazut la art. 138 lit.e) se va indica, de asemenea, data decesului, pentru cazul īn care s-a produs un eveniment si ulterior a survenit decesul victimelor implicate īn acest eveniment.
(4) Īn capitolul prevazut la art. 138 lit.g) se vor indica, de asemenea, datele de identificare ale angajatorilor la care sunt/au fost angajate victimele, numele reprezentantilor legali ai angajatorilor, numarul documentului prin care s-a certificat autorizarea de functionare din punct de vedere al securitatii si sanatatii īn munca, adresa punctului de lucru.
(5) Īn capitolul prevazut la art. 138 lit.h) se vor indica, de asemenea urmatoarele: numele, prenumele, cetatenia, vārsta, starea civila, numarul de copii minori, domiciliul, locul de munca la care este īncadrat, profesia de baza, ocupatia īn momentul accidentarii, vechimea īn munca, īn functie sau īn meserie si la locul de munca, data efectuarii ultimului instructaj īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, iar pentru persoanele care, īn momentul accidentarii, desfasurau o activitate pentru care este necesara autorizare, se va face referire si la aceasta.
(6) Capitolul prevazut la art. 138 lit.i) va contine urmatoarele subcapitole:
a) Descrierea detaliata a locul producerii evenimentului;
b) Descrierea detaliata a echipamentului de munca;
c) Descrierea detaliata a īmprejurarilor;
d) Descrierea detaliata a modului īn care s-a produs evenimentul.
(7) Īn capitolele prevazute la art. 138 lit.k)-m) se va face trimitere la reglementarile legale īn vigoare, īncalcate, precizānd actele normative nerespectate, cu redarea integrala a textului acestora.
(8) Denumirea capitolul prevazut la art. 138 lit.o) se va schimba cu ?Propuneri pentru sanctiuni administrative si disciplinare?, īn cazul accidentelor cercetate de catre comisia numita de catre angajator.
(9) Capitolele prevazute la art. 138 lit.w)-y) se vor regasi īn procesul verbal de cercetare numai pentru evenimentele cercetate de catre inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii, conform competentelor.
(10) Īn cazul accidentelor cu ITM, procesul verbal de cercetare se va īncheia cu capitolul prevazut la art. 138 lit.w) care va fi numit ?Viza angajatorului?.

Art. 140 Īn situatiile īn care, din cercetare, rezulta ca accidentul nu īntruneste conditiile pentru a fi īncadrat ca accident de munca, se va face aceasta mentiune la capitolele procesului-verbal de cercetare prevazute la art. 138 lit.q) si lit.r) si se vor dispune masurile care trebuie luate de angajator, pentru prevenirea unor cazuri asemanatoare.

Art. 141 (1) Īn situatia īn care, cu ocazia cercetarii unui eveniment, inspectorii de munca constata si sanctioneaza contraventii si, īn acelasi timp, pentru faptele care constituie infractiuni fac propuneri de ancheta penala, īn procesul-verbal de cercetare se va mentiona ca sanctiunile dispuse contravenientilor devin aplicabile imediat dupa finalizarea cercetarii, fara a se astepta instrumentarea cazului de catre organele de urmarire penala competente.
(2) Comisia de cercetare a unui eveniment numita de catre angajator poate face propuneri de sanctiuni disciplinare si/sau administrative, pe care le va mentiona īn procesul-verbal de cercetare.

Art. 142 (1) Procesul-verbal de cercetare a unui eveniment se īntocmeste īn:
a) trei exemplare, īn cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca, pentru angajatorul care īnregistreaza accidentul, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator;
b) mai multe exemplare, īn cazul accidentului de munca urmat de incapacitate temporara de munca pentru lucratori cu angajatori diferiti, pentru fiecare angajator, inspectoratul teritorial de munca care a avizat dosarul si asigurator;
c) cinci exemplare, īn cazul accidentului de munca urmat de invaliditate, pentru angajatorul care īnregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
d) cinci exemplare, īn cazul accidentului de munca mortal sau al celui colectiv, precum si īn cazul accidentului mortal īn afara muncii, pentru angajatorul care īnregistreaza accidentul, organul de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator;
e) cinci exemplare, īn cazul incidentului periculos, pentru angajatorul care īnregistreaza incidentul, organele de urmarire penala, inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea, Inspectia Muncii si asigurator.
(2) Procesul-verbal de cercetare poate fi īntocmit īntr-un numar mai mare de exemplare, dupa caz.

Art. 143 (1) Īn cazul īn care accidentul de munca s-a produs la un angajator, altul decīt cel care īl īnregistreaza, un exemplar din procesul-verbal de cercetare va fi trimis si acestuia.
(2) Īn cazul īn care angajatorul la care se īnregistreaza accidentul de munca īsi are sediul pe teritoriul altui judet decāt cel pe raza caruia s-a produs accidentul, se va trimite un exemplar din procesul-verbal de cercetare inspectoratului teritorial de munca pe raza caruia are sediul angajatorul.

Art. 144 Īn cazul evenimentelor care nu au fost comunicate si cercetate, dar persoana vatamata prezinta un certificat medical cu cod ?accident de munca?, angajatorul care si-a asumat atributiile īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca/lucratorul desemnat/serviciul intern de prevenire si protectie/serviciul extern de prevenire si protectie va solicita acesteia o declaratie scrisa privind modul si īmprejurarile īn care s-a produs evenimentul.



Sectiunea a 4-a

Īnregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase

Art. 145 Īnregistrarea accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face īn baza procesului-verbal de cercetare.

Art. 146 (1) Accidentul de munca produs īn timpul prestarii unor servicii pe baza de contract, comanda sau alte forme legale īncheiate īn īntreprinderea si/sau unitatea unui angajator, alta decāt cea la care este īncadrata victima, se īnregistreaza potrivit clauzelor prevazute īn acest sens, īn documentele īncheiate.
(2) Īn situatia īn care documentul īncheiat nu prevede clauze īn acest sens, clauzele nu sunt suficient de acoperitoare pentru toate situatiile sau clauzele sunt contrare prevederilor prezentei norme, accidentul de munca se īnregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
(3) Accidentul de munca produs īn timpul prestarii unor servicii, pe baza de comanda, la domiciliul clientului, se īnregistreaza de catre angajatorul la care este/a fost angajata victima.
(4) Accidentul de munca suferit de o persoana, aflata īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu īn īntreprinderea si/sau unitatea altui angajator, se īnregistreaza de catre angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului.
(5) Accidentele suferite īn timpul stagiului de practica profesionala de catre elevi, studenti, ucenici si someri īn perioada de reconversie profesionala se īnregistreaza de catre angajatorul la care se efectueaza practica.
(6) Accidentul de munca suferit de o persoana, īn cadrul activitatilor cultural-sportive, īn timpul si din cauza īndeplinirii acestor activitati, se īnregistreaza de catre institutia sau angajatorul care a organizat actiunea respectiva.
(7) Accidentul de munca produs ca urmare a unei actiuni īntreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori īnlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat din īntreprinderea si/sau unitatea unui angajator, se īnregistreaza de catre angajatorul la care s-a produs accidentul.
(8) Īn cazul accidentului produs ca urmare a unei actiuni īntreprinse de o persoana, din proprie initiativa, pentru salvarea de vieti omenesti sau pentru prevenirea ori īnlaturarea unui pericol grav si iminent ce ameninta avutul public sau privat, produs īn afara īntreprinderii si/sau unitatii unui angajator si care nu are nici o legatura cu acesta, īnregistrarea se face de catre primaria pe raza careia s-a produs accidentul.
(9) Accidentul de munca de traseu se īnregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
(10) Accidentul de munca de circulatie se īnregistreaza de catre angajatorul la care este angajata victima sau, dupa caz, de angajatorul raspunzator de conducerea si/sau de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, conform concluziilor cercetarii.
(11) Accidentul produs īn afara īntreprinderii si/sau unitatii, ca urmare a neluarii unor masuri de securitate de catre un alt angajator, se īnregistreaza de catre angajatorul din vina caruia s-a produs accidentul.
(12) Accidentul de munca suferit de īnsotitorii de īncarcaturi, personalul de posta de la vagoanele C.F.R., angajati ai unor angajatori care, potrivit legii, sunt obligati sa delege īnsotitori pentru astfel de īncarcaturi, pe mijloace de transport ce nu le apartin, se va īnregistra de catre angajatorul raspunzator de organizarea activitatii care a avut ca urmare producerea accidentului, sau, dupa caz, īn conditiile clauzelor prevazute īn documentele īncheiate.

Art. 147 Pentru unele situatii neprevazute īn prezentele reglementari, cu privire la īnregistrarea accidentelor de munca, inspectoratul teritorial de munca sau Inspectia Muncii va stabili modul de īnregistrare a accidentului īn cauza.

Art. 148 (1) Disparitia unei persoane, īn conditiile unui accident de munca si īn īmprejurari care īndreptatesc presupunerea decesului acesteia, se īnregistreaza ca accident mortal, dupa emiterea hotarārii judecatoresti, conform prevederilor legale, prin care este declarat decesul.
(2) Data īnregistrarii accidentului de munca mortal coincide cu data īnscrisa īn hotarārea judecatoreasca.
(3) Angajatorul la care a fost angajata persoana disparuta va comunica, imediat, numarul si data hotarārii judecatoresti la inspectoratul teritorial de munca.

Art. 149 Accidentul de munca cu invaliditate se va īnregistra pe baza procesului-verbal de cercetare īntocmit de inspectoratul teritorial de munca.

Art. 150 (1) Īn baza procesului-verbal de cercetare īntocmit de persoanele īmputernicite prin lege, angajatorul la care se īnregistreaza accidentul va completa FIAM.
(2) FIAM se completeaza pentru fiecare persoana accidentata īn parte īn cāte 4 exemplare ce se īnainteaza, spre avizare, dupa cum urmeaza:
a) inspectoratului teritorial de munca care a avizat dosarul de cercetare īntocmit de comisia angajatorului, īn termen de 3 zile lucratoare de la primirea avizului;
b) inspectoratului teritorial de munca care a efectuat cercetarea, īn termen de 3 zile lucratoare de la primirea procesului verbal de cercetare.
(3) Verificarea si avizarea FIAM de catre inspectoratul teritorial de munca se face īn termen de 5 zile lucratoare de la primire formularului.
(4) Angajatorul la care se īnregistreaza accidentul anexeaza FIAM-ul la dosarul sau la procesul verbal de cercetare si distribuie celelalte exemplare la persoana accidentata, inspectoratul teritorial de munca si asiguratorul pe raza caruia īsi are sediul social.
(5) Īn cazul īn care victima unui accident de munca a fost propusa pentru pensionare odata cu emiterea deciziei de īncadrare īntr-o grupa de invaliditate, se va completa un exemplar FIAM care se va anexa la dosarul de pensionare ce va fi īnaintat unitatii de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca.

Art. 151 (1) Angajatorul va tine evidenta evenimentelor īn:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor īn munca, conform modelului din anexa nr.15;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase, conform nodelului din anexa nr.16;
c) Registrul unic de evidenta a accidentelor usoare, conform modelului din anexa nr.17;
d) Registrul unic de evidenta a accidentatilor īn munca care au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru, conform modelului din anexa nr.18.
(2) Īn registrul prevazut la alin.(1) lit.d) se va tine evidenta accidentatilor īn munca pentru care perioada de incapacitate temporara de munca este de minim 4 zile de lucru, fara a lua īn calcul ziua producerii accidentului.
(3) Registrele de evidenta trebuie sa fie actualizate.

Art. 152 (1) Īn baza FIAM-ului si a proceselor-verbale de cercetare a incidentelor periculoase, inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta tuturor accidentelor de munca si a incidentelor periculoase īnregistrate de angajatorii care au sediul pe teritoriul judetului respectiv.
(2) Inspectoratul teritorial de munca va tine evidenta īn:
a) Registrul unic de evidenta a accidentatilor īn munca;
b) Registrul unic de evidenta a incidentelor periculoase;
c) Registrul unic de evidenta a accidentatilor īn munca care au ca urmare incapacitate de munca mai mare de 3 zile de lucru.


Sectiunea a 5-a

Comunicarea, cercetarea si īnregistrarea evenimentelor produse īn afara granitelor Romāniei, īn care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romāni, aflati īn īndeplinirea sarcinilor de stat, de interes public sau a īndatoririlor de serviciu


Art. 153 (1) Comunicarea evenimentelor, produse īn afara granitelor tarii, īn care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romāni, se face conform prevederilor sectiunii a 2-a din prezenta norma metodologica.
(2) Orice eveniment, produs pe teritoriul altei tari cu ocazia efectuarii unor lucrari cu personal romān, pe baza de contracte bilaterale, conventii internationale sau īn alte conditii prevazute de lege, va fi comunicat, imediat, misiunii diplomatice sau oficiului consular romān din tara respectiva si/sau angajatorului, de catre orice persoana care are cunostinta despre acesta.
(3) Orice accident, suferit de personalul misiunilor diplomatice sau al oficiilor consulare romāne, care functioneaza pe teritoriul altor tari, precum si orice accident suferit de persoanele care īndeplinesc sarcini de stat sau de interes public īn afara granitelor Romāniei, vor fi comunicate, imediat, misiunii diplomatice sau oficiului consular romān din tara respectiva.
(4) Se va proceda conform prevederilor alin.(2) si īn cazul lucratorilor aflati īn delegatie īn afara granitelor Romāniei, īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu.
(5) Conducatorul misiunii diplomatice sau al oficiului consular romān, care a primit comunicarea, va anunta imediat Ministerul Afacerilor Externe din Romānia.
(6) Ministerul Afacerilor Externe va comunica angajatorului persoanei vatamate producerea evenimentului.

Art. 154 (1) Cercetarea evenimentelor produse īn afara granitelor tarii, īn care sunt implicati lucratori ai unor angajatori romāni, se va face conform prevederilor din Sectiunea a 3-a a prezentului capitol.
(2) La cercetarea evenimentelor prevazute la alin.(1) poate participa un delegat din partea misiunii diplomatice sau oficiului consular romān din tara respectiva.
(3) Ministerul Afacerilor Externe Romān raspunde de cercetarea evenimentelor īn care au fost implicati lucratorii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare romāne si persoanele care īndeplinesc sarcini de stat sau de interes public īn afara granitelor Romāniei, aflati īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu.
(4) Cercetarea evenimentelor mentionate la alin.(1) se efectueaza de catre:
a) organele competente din tara respectiva, sub aspect infractional;
b) angajatorii romāni.
(5) Īn cazul evenimentelor care au produs invaliditate, confirmata prin decizie, deces, accidente colective, inclusiv īn cazul persoanelor date disparute si īn cazul incidentului periculos, Inspectia Muncii poate delega reprezentanti care sa efectueze cercetarea la fata locului.
(6) Īn situatia prevazuta la alin.(5), cercetarea se va finaliza de catre Inspectia Muncii sau inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia are sediul angajatorul romān, dupa caz.
(7) Cheltuielile efectuate cu ocazia deplasarii īn vederea finalizarii cercetarii, īn conditiile mentionate la alin.(5), vor fi suportate de catre angajatorul romān care a īncheiat contractul cu partenerul strain sau de catre angajatorul la care este īncadrat accidentatul.

Art. 155 (1) De īntocmirea dosarelor de cercetare a evenimentelor raspunde angajatorul care a īncheiat contractul cu partenerul strain, īn cazul efectuarii de lucrari cu personal romān, si, respectiv, Ministerul Afacerilor Externe, īn cazul accidentelor suferite de angajatii misiunilor diplomatice sau ai oficiilor consulare romāne si persoanele care īndeplinesc sarcini de stat sau de interes public īn afara granitelor Romāniei, aflati īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu.
(2) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 131 si se va completa cu:
a) copii de pe originalele documentelor de cercetare, emise de organele competente din tara pe teritoriul careia s-a produs evenimentul, precum si traducerea acestora īn limba romāna;
b) copie de pe contractul īncheiat cu partenerul strain, din care sa rezulte cine a īncheiat contractul, obiectul contractului, ce fel de lucrari se executa, pe ce durata, locul unde se executa lucrarile respective, clauzele privind securitatea si sanatatea īn munca, modul īn care se face comunicarea si cercetarea evenimentelor si īnregistrarea accidentelor de munca.
(3) Dosarul de cercetare a evenimentelor se va īntocmi īn numarul de exemplare precizat la art. 133 .
(4) Imediat dupa finalizarea dosarului de cercetare, angajatorul romān semnatar al contractului cu partenerul strain va proceda conform prevederilor prezentului capitol.

Art. 156 Īnregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a incidentelor periculoase se face de catre angajatorul romān se face conform prevederilor din Sectiunea a 4-a a prezentului capitol.


Sectiunea a 6-a

Comunicarea si cercetarea evenimentelor produse pe teritoriul Romāniei īn care sunt implicati cetateni straini aflati īn īndeplinirea atributiilor de serviciu


Art. 157 (1) Orice eveniment produs pe teritoriul Romāniei, īn care sunt implicati cetateni straini aflati īn īndeplinirea atributiilor de serviciu, va fi comunicat, imediat, la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc, de catre angajator sau de catre orice alta persoana care are cunostinta despre eveniment.
(2) Inspectoratul teritorial de munca care a primit comunicarea va īnstiinta misiunea diplomatica sau consulatul tarii din care provine persoana accidentata, prin intermediul Inspectiei Muncii.

Art. 158 (1) Cercetarea unor astfel de evenimente se face de catre inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia au avut loc, īmpreuna cu celelalte organe competente, precum si cu reprezentanti ai angajatorului strain implicat in eveniment sau de catre Inspectia Muncii, conform art.29 alin.(1) lit.c) din Legea nr.319/2006.
(2) La cercetare poate participa un reprezentant al misiunii diplomatice sau al consulatului tarii respective.
(3) Termenul cercetare este cel prevazut la art. 129 din prezentul capitol.
(4) Dosarul de cercetare va cuprinde actele prevazute la art. 131 din prezentul capitol.
(5) Dosarul de cercetare se va īntocmi īn numarul de exemplare precizat la art. 133 si o copie a dosarului original se va transmite misiunii diplomatice sau consulatului tarii de unde provine accidentatul de catre inspectoratul teritorial de munca care a efectuat cercetarea.


Sectiunea a 7- a

Semnalarea bolilor profesionale

Art. 159 Bolile profesionale, cāt si suspiciunile de boli profesionale se vor semnala obligatoriu de catre toti medicii care depisteaza astfel de īmbolnaviri, indiferent de specialitate si locul de munca, cu prilejul oricarei prestatii medicale: examene medicale profilactice, consultatii medicale de specialitate.

Art. 160 (1) Medicul care suspecteaza o boala profesionala completeaza fisa de semnalare BP1, prezentata īn anexa nr.19, si trimite bolnavul cu aceasta fisa la unitatea sanitara de medicina muncii, īn vederea precizarii diagnosticului de boala profesionala.
(2) Medicul specialist de medicina muncii examineaza bolnavul, stabileste diagnosticul si completeaza fisa de semnalare BP1 pe care o trimite oficial la Autoritatea de sanatate publica teritoriala sau a municipiului Bucuresti, īn termen de maximum 7 zile de la precizarea diagnosticului.


Sectiunea a 8-a

Cercetarea bolii profesionale

Art. 161 Dupa primirea fisei de semnalizare BP1, medicul specialist de medicina muncii din cadrul Autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a municipiului Bucuresti, cerceteaza, conform rutei profesionale, cauzele īmbolnavirii profesionale.

Art. 162 Cercetarea se face īn prezenta angajatorului sau a reprezentantului acestuia, sau, dupa caz, a persoanelor fizice autorizate īn cazul profesiilor liberale, precum si a inspectorului din cadrul inspectiei teritoriale de munca, la solicitarea autoritatii de sanatate publica teritoriale sau a municipiului Bucuresti.

Art. 163 Cercetarea are drept scop confirmarea sau infirmarea caracterului profesional al īmbolnavirii respective, si se finalizeaza cu redactarea si semnarea Procesului verbal de cercetare, prezentat īn anexa nr.20.

Art. 164 Procesul verbal de cercetare este semnat de toti cei care au luat parte la cercetare, conform competentelor, mentionāndu-se īn mod special cauzele īmbolnavirii, responsabilitatea conducatorilor procesului de productie respectiv si masurile tehnice si organizatorice necesare, pentru prevenirea unor boli profesionale similare.

Art. 165 Īn situatia īn care angajatorul sau reprezentantul acestuia, sau, dupa caz, persoana fizica autorizata īn cazul profesiilor liberale, sau inspectorul de munca, nu sunt de acord cu concluziile stabilite īn procesul-verbal de cercetare sau cu masura tehnica sau organizatorica formulata, se pot adresa, īn scris, īn termen de 15 zile de la data primirii procesului-verbal de cercetare, la Autoritatea de sanatate publica judeteana, sau a municipiului Bucuresti.

Art. 166 Solutiile adoptate īn aceste situatii vor fi comunicate īn scris celor interesati, īn termen de 20 de zile de la data primirii contestatiei si ramān definitive.

Art. 167 Procesul verbal de cercetare se īnmāneaza angajatorului, medicului care a semnalat īmbolnavirea pentru evidenta īmbolnavirilor profesionale si pentru a urmari realizarea masurilor prescrise, precum si medicului de medicina muncii din Autoritatea de sanatate publica.

Art. 168 Pe baza confirmarii caracterului profesional al īmbolnavirii, medicul de medicina muncii care a efectuat cercetarea, declara cazul de īmbolnavire profesionala, completānd fisa de declarare BP2 , prezentata īn anexa nr.21.


Sectiunea a 9-a

Declararea bolilor profesionale

Art. 169 Declararea bolilor profesionale se face pe baza urmatoarelor documente, care vor fi pastrate sub forma de dosar, la Autoritatea de sanatate publica:
a) istoricul de expunere profesionala (documentul care certifica ruta profesionala si anume copie dupa carnetul de munca);
b) istoricul starii de sanatate la locul de munca (documentul eliberat de medicul de medicina muncii care asigura asistenta de medicina muncii la unitatea respectiva);
c) document medical care precizeaza diagnosticul de boala profesionala (biletul de iesire emis de clinica/sectia de medicina muncii din structura spitalelor, sau adeverinta medicala emisa de medicul de medicina muncii care a precizat diagnosticul de boala profesionala, īn cazul īn care bolnavul nu a fost internat);
d) procesul verbal de cercetare a cazului de boala profesionala;
e) copie dupa fisa de semnalare BP1.

Art. 170 Declararea bolilor profesionale se face de catre Autoritatea de sanatate publica pe baza documentelor precizate la art. 169 prin completarea Fisei de declarare BP2 care reprezinta formularul final de raportare a bolii profesionale nou-declarate.

Art. 171 Īn cazul īn care unitatea la care s-a produs īmbolnavirea a fost desfiintata, sau nu mai exista la momentul precizarii diagnosticului de boala profesionala, cazul respectiv se poate declara prin Fisa de declarare BP2 pe baza documentelor solicitate la art. 169 , cu exceptia procesului verbal de cercetare a cazului.

Art. 172 Cazurile de pneumoconioze, precum si cazurile de cancer profesional se īnregistreaza la ultimul agent economic unde a lucrat bolnavul si unde exista factorii de risc ai bolii profesionale respective; ele se declara si se pastreaza īn evidenta de catre Autoritatea de sanatate publica judeteana sau a municipiului Bucuresti din judetul sau din municipiul Bucuresti īn care se afla agentul economic respectiv.

Art. 173 Autoritatea de sanatate publica este raspunzatoare pentru corectitudinea datelor īnscrise īn fisa de declarare BP2.

Art. 174 Bolile profesionale cu diagnosticul de pneumoconioza se confirma numai pe baza diagnosticului precizat de catre comisiile regionale de pneumoconioze, potrivit reglementarilor īn vigoare.


Sectiunea a 10-a

Raportarea bolilor profesionale

Art. 175 Bolile profesionale nou-declarate se raporteaza lunar si anume īn cursul lunii īn care s-a produs īmbolnavirea, de catre Autoritatea de sanatate publica teritoriala si a municipiului Bucuresti la Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale din cadrul Institutului de Sanatate Publica Bucuresti, la Centrul de Calcul si Statistica Sanitara Bucuresti, precum si la structurile teritoriale ale asiguratorului stabilite conform legii.

Art. 176 La nivelul Centrului national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale se constituie Registrul operativ national informatizat al bolilor profesionale, care se reactualizeaza lunar cu datele din fisele BP2.

Art. 177 Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale reprezinta forul metodologic care asigura asistenta si īndrumare tehnica profesionala īn domeniul bolilor profesionale.

Art. 178 Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale raporteaza semestrial datele privind morbiditatea profesionala Autoritatii de sanatate publica din Ministerul Sanatatii Publice.

Art. 179 Centrul national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale transmite informatiile de interes public privind bolile profesionale tuturor institutiilor implicate īn activitati cu impact asupra sanatatii lucratorilor.

Art. 180 Lista bolilor profesionale ale caror declarare, cercetare si evidenta sunt obligatorii este cuprinsa īn anexa nr.22.

Art. 181 Structurile de medicina muncii din autoritatile de sanatate publica judetene vor raporta cu o periodicitate anuala Centrului national de coordonare metodologica si informare privind bolile profesionale situatia absenteismului medical prin boli profesionale pentru cazurile noi declarate īn anul respectiv.

Art. 182 Intoxicatia acuta profesionala se declara, se cerceteaza si se īnregistreaza atāt ca boala profesionala, cāt si ca accident de munca.


Sectiunea a 11-a

Bolile legate de profesie

Art. 183 Lista bolilor legate de profesie este prezentata īn anexa nr.23.

Art. 184 Bolile legate de profesie nu se declara, acestea se dispensarizeaza medical si se comunica angajatorilor sub forma rapoartelor medicale nenominalizate privind sanatatea lucratorilor, īn vederea luarii masurilor tehnico organizatorice de normalizare a conditiilor de munca.


Sectiunea a 12-a

Dispozitii finale

Art. 185 Īn contractele īncheiate īntre angajatori pentru prestarea de activitati si servicii vor fi prevazute clauze privind raspunderile referitoare la comunicarea, cercetarea si īnregistrarea unor eventuale accidente de munca.

Art. 186 (1) Victimele sau familia victimelor unui eveniment urmat de incapacitate temporara de munca, invaliditate sau deces au dreptul sa sesizeze sau sa se informeze la inspectoratul teritorial de munca pe raza caruia a avut loc accidentul.
(2) Daca īn urma investigatiilor rezulta ca sunt īntrunite conditiile unui accident de munca, inspectoratul teritorial de munca va lua masuri pentru efectuarea cercetarii īn conformitate cu prevederile prezentei norme metodologice.
(3) Īn situatiile prevazute la alin.(1), inspectoratul teritorial de munca va raspunde sesizarilor conform prevederilor legale sau va elibera, la cerere, o copie a procesului verbal de cercetare a evenimentului.

Art. 187 (1) Īn situatia īn care angajatorul, lucratorii responsabili de īncalcarea prevederilor legale, victimele sau familiile acestora nu sunt de acord cu concluziile stabilite in procesul-verbal de cercetare a evenimentului, se pot adresa la inspectoratul teritorial de munca sau, dupa caz, la Inspectia Muncii, īn termen de 15 zile calendaristice de la data primirii acestuia.
(2) Solutiile adoptate la situatiile prevazute la alin.(1) vor fi comunicate celor interesati, īn termen legal si ramān definitive.

Art. 188 Dosarele si procesele-verbale de cercetare a evenimentelor, precum si registrele de evidenta se pastreaza īn arhiva timp de minimum 50 de ani de la data producerii evenimentului iar pentru incidente periculoase, termenul este de minimum 10 ani.
Art. 188
Art. 189 (1) Informatiile privind sanatatea lucratorilor se pastreaza la Institutul de Sanatate Publica Bucuresti si la autoritatile de sanatate publica judetene si a municipiului Bucuresti si, dupa caz, pot fi folosite īn scopul īntocmirii rapoartelor statistice nenominalizate.
(2) Informatiile sunt confidentiale si pot fi transmise la solicitare scrisa lucratorilor care se afla īn evidenta cu boli profesionale.



CAPITOLUL VIII


Avizarea documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca


Sectiunea 1

Prvederi generale

Art. 190 Prezentul capitol are ca scop stabilirea tipurilor de documentatii cu caracter tehnic de informare si instruire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca care se supun avizarii, a cerintelor care stau la baza realizarii acestora, precum si a procedurii de avizare.

Art. 191 Documentatiile care se supun avizarii sunt:
a) filme sau imagini, pe pelicula sau suport magnetic, cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii īn munca;
b) afise, pliante, brosuri din domeniul securitatii si sanatatii īn munca;
c) module de curs destinate instruirii īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, elaborate de prestatorii de servicii;
d) diapozitive, diafilme si alte asemenea.


Sectiunea a 2-a

Cerinte de realizare a documentatiilor

Art. 192 Cerintele generale pentru realizarea documentatiilor specificate la art. 191 sunt:
a) continutul sa fie īn concordanta cu legislatia īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca īn vigoare;
b) sa prezinte informatia īntr-o forma accesibila, completa si usor de asimilat;
c) continutul si realizarea sa fie īn concordanta cu nivelul de pregatire al subiectilor carora li se adreseaza.

Art. 193 Cerintele specifice pentru realizarea filmelor cu subiecte din domeniul securitatii si sanatatii īn munca sunt:
a) scenariul si regia sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;
b) imagine clara si sugestiva;
c) sonor clar si sugestiv;
d) forme de prezentare : filmare reala sau animatie;
e) durata proiectiei : 10 20 minute.

Art. 194 Cerintele specifice pentru realizarea afiselor si pliantelor din domeniul securitatii si sanatatii īn munca sunt:
a) grafica simpla, fara greseli tehnice, subliniindu-se elementele principale ale temei elimināndu-se detaliile nesemnificative;
b) utilizarea unor culori vii, contrastante, īn concordanta cu subiectul, respectiv culori deschise pentru situatii pozitive si culori īnchise pentru situatii negative;
c) fara text sau cu text scurt, concis si vizibil, cu dimensiunea literelor aleasa astfel īncāt sa permita citirea textului de la o distanta de 4 5 m;
d) subiectul sa ocupe circa 60% din suprafata afisului iar marginile sa fie suficient de mari pentru a-l izola de fondul pe care este aplicat;
e) marimea afisului va fi aleasa īn functie de scopul urmarit si locul īn care va fi expus;
f) materialele din care sunt realizate sa fie adecvate mediilor īn care vor fi utilizate, respectiv sa fie rezistente la actiunea factorilor din mediul īn care sunt amplasate si/sau utilizate (umiditate, agenti chimici, etc.).

Art. 195 Cerintele specifice pentru realizarea brosurilor din domeniul securitatii si sanatatii īn munca sunt:
a) sa prezinte informatiile clar si concis;
b) sa se axeze pe o tema concreta;
c) sa prezinte un interes practic cāt mai larg.

Art. 196 Cerintele specifice pentru elaborarea suportului de curs destinat instruirii lucratorilor īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca sunt:
a) sa fie elaborat īn baza unei documentari bibliografice la zi;
b) sa utilizeze terminologia specifica securitatii si sanatatii īn munca;
c) sa fie elaborat pe o tematica orientata spre grupuri tinta de lucratori si tipul instruirii, dezvoltata efectiv pentru īnlaturarea problemelor de securitate si sanatate īn munca ce rezulta din evaluarea riscurilor si adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei de riscuri noi;
d) sa fie redactat clar, concis, accesibil, adaptat nivelului de pregatire al grupului tinta caruia īi este destinat;
e) informatiile sa fie sistematizate, īntr-o organizare logica a continutului, orientate spre situatii concrete de munca;
f) sa cuprinda ilustratii, desene, scheme, pictograme si tabele explicative, daca este necesar;
g) sa evidentieze consecintele neaplicarii si/sau nerespectarii legislatiei din domeniul securitatii si sanatatii īn munca.

Art. 197 Cerintele specifice pentru realizarea diapozitivelor si diafilmelor sunt:
a) pe cāt posibil sa fie realizate color si sa fie clare;
b) sa fie īnsotite de scheme explicative;
c) textele care le īnsotesc sa fie redactate clar si concis fara a da nastere la interpretari;
d) sa fie realizate īntr-o succesiune logica.


Sectiunea a 3-a

Avizarea documentatiilor

Art. 198 Documentatiile prevazute la art. 191 pot fi difuzate sau comercializate, numai daca sunt avizate de catre Comisia de abilitare a serviciilor externe de prevenire si protectie si de avizare a documentatiilor cu caracter tehnic de informare si instruire īn domeniul securitatii si sanatatii īn munca, denumita īn continuare Comisia de abilitare si avizare, din judetul īn care īsi are sediul elaboratorul.

Art. 199 Pentru avizarea documentatiilor solicitantul va transmite prin posta Comisiei de abilitare si avizare din judetul īn care īsi are sediul elaboratorul o cerere conform modelului din anexa nr.24 īnsotita de un dosar care cuprinde:
a) copie dupa certificatul de īnregistrare la Registrul Comertului si, dupa caz, anexa la acesta;
b) un scurt memoriu de prezentare a documentatiei;
c) doua exemplare din documentatia supusa avizarii;
d) īn cazul diapozitivelor si diafilmelor se vor transmite: originalul si doua copii pe suport hārtie.

Art. 200 (1) Comisia de abilitare si avizare va transmite prin posta avizul sau decizia de respingere motivata, īn termen de 30 de zile de la data primirii solicitarii.
(2) Avizul comisiei, prezentat īn anexa nr.25, va fi īnsotit de un exemplar din documentatia transmisa de solicitant care va purta stampila Ministerului Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei.
(3) Decizia de respingere, prezentata īn anexa nr.26, va fi īnsotita de cele doua exemplare de documentatie transmisa de solicitant pentru a fi refacuta īn sensul celor precizate īn decizie.


Sectiunea a 4-a

Dispozitii finale

Art. 201 (1) Comisia de abilitare si avizare la nivel teritorial va fi numita prin ordin al ministrului muncii, solidaritatii sociale si familiei.
(2) Īn comisia de avizare pot fi cooptati si specialisti din domeniul pedagogic, cinematografie, arte plastice, dupa caz.

Art. 202 (1) Difuzarea sau comercializarea documentatiilor prevazute la art. 191 vor fi īnsotite de o copie a avizului.
(2) Angajatorul care utilizeaza documentatiile prevazute la art. 191 trebuie sa detina o copie a avizului.

Art. 203 (1) Respingerea avizarii unei documentatii poate face obiectul unei contestatii depuse la Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei īn termen de maximum 15 zile de la data primirii deciziei de respingere.
(2) Solutiile adoptate ca raspuns la contestatie vor fi comunicate celor interesati īn termen de 30 de zile de la data primirii contestatiei si ramān definitive.

Art. 204 (1) Daca īn timpul controalelor se constata diferente īntre documentatia avizata si cea folosita īn activitatea curenta inspectorul de munca dispune masuri pentru retragerea documentatiei neconforme si comunica īn scris Comisiei de abilitare si avizare teritoriale situatia constatata, cu propunerea de suspendare sau de retragere a avizului.
(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala aduce la cunostinta titularului de aviz situatia constatata pentru ca acesta sa-si prezinte punctul de vedere.
(3) Comisia de abilitare si avizare teritoriala analizeaza comunicarea inspectorului de munca īmpreuna cu punctul de vedere al titularului de aviz si emite o decizie de suspendare sau de retragere a avizului, dupa caz.
(4) Suspendarea se poate face pe o perioada determinata, īn functie timpul necesar pentru remedierea deficientelor constatate.
(5) (4) Decizia de retragere a avizului poate face obiectul unei contestatii īn conditiile prevazute la art. 203

Art. 205 (1) Īn situatia īn care titularul de aviz intentioneaza sa aduca modificari unei documentatii avizate are obligatia sa comunice Comisiei de abilitare si avizare teritoriale continutul acestor modificari.
(2) Comisia de abilitare si avizare teritoriala analizeaza daca modificarile asupra documentatiei sunt interventii minore sau majore si decide mentinerea avizului sau necesitatea unei noi avizari.

 
     
ADDesign - Web Design